Cursa întinsă de chinezi Argentinei
Guvernul socialist al Argentinei se străduiește să oprească recesiunea economică și hiperinflația și negociază cu China relațiile comerciale și reducerea datoriilor.
Argentina are antecedente de neplată la împrumuturi. Cu toate astea, China a acceptat să acorde guvernului de la Buenos Aires un împrumut suplimentar de 19 milioane de dolari în 2020.
Analistul de relații cu China și America Latină, Fernando Menendez, a declarat pentru The Epoch Times că, deși împrumuturile Beijingului în regiune pot părea riscante din punct de vedere financiar, în cele din urmă, chinezii ies totuși pe plus.„Pentru că dacă rambursarea banilor nu se face, chinezii pot, pur și simplu, confisca bunurile”, spune Menendez.
O mare parte din necazurile economice ale Argentinei provin din lipsa de consecvență a politicilor macroeconomice, potrivit lui Nestor Castaneda, membru al Institutului pentru Americi și profesor al Colegiului Universității din Londra.
Economistul Martin Rapetti spune că rezultatul acestor politici este evident în produsul intern brut pe cap de locuitor, care este acelaș ca și în timpul regimului peronist din 1974. Cu toate acestea, există o diferență notabilă acum: inegalitatea veniturilor este mult mai mare.
„În timp ce resuscitarea fiscală a Chinei în Argentina persistă, vedem că apare un model perceptibil în America Latină, în special acolo unde guvernele socialiste sunt la putere”.
Modelul chinezec de aservire a țărilor conduse de marxiști
Un document al Congresului Statelor Unite din noiembrie 2021 subliniază preocupările americane cu privire la influența pe care China o capătă în regiune prin acordarea de împrumuturi și prin investiții.
Raportul afirmă că Beijingul își întărește relațiile politice și militaro-strategice cu statele din America Latină, de pildă cu regimuri autoritare, precum cel al lui Nicolas Maduro din Venezuela, dar și cu Ecuador sau Bolivia.
În Venezuela, împrumuturile Chinei se ridică la 60 de miliarde de dolari, cea mai mare sumă pe care Beijingul a acordat-o unui stat. Cu toate astea, țara sud-americană ytaversează și astăzi una dintre cele mai profunde recesiuni economice din istorie.
La începutul acestui an, US International Development Finance Corporation a intervenit și a fost de acord să ajute Ecuadorul să ramburseze miliardele de dolari din împrumuturile chinezești, cu condiția excluderii Chinei din rețeaua sa de telecomunicații.
Datoria Ecuadorului față de China provine de la fostul președinte socialist democrat, Rafael Correa.
Menendez subliniază că Beijingul împrumută bani guvernelor mioape din punct de vedere economic pentru a pune mâna pe cele mai importante active, o manevră de șah magistrală. În Venezuela ținta sunt cele mai mari rezerve de petrol din lume.
„Cu toate aceste câmpuri petroliere din Venezuela și cu incapacitatea lor de a rambursa împrumuturile chinezești, ar trebui să întrebați cine le deține în prezent”, spune el.
Un numitor comun al guvernelor din America Latină care apeleză la împrumuturi chinezești este accesul foarte greu la alte piețe de credit.
Argentina a intrat în incapacitate de plată de nouă ori la împrumuturile acordate de creditorii străini.
China câștigă prieteni și voturi
Dincolo de achiziții și împrumuturi, guvernul SUA este mai preocupat de pozițiile politice și militare pe care China le câștigă prin aceste tranzacții.
Un exemplu demn de remarcat este înființarea unei stații spațiale conduse de Armata Populară de Eliberare în regiunea Patagonia din sudul Argentinei în 2015.
Construcția unor proiecte similare cu „utilizare dublă” în America Latină oferă Chinei posibilitatea de a-și crește prezența militară în viitor, potrivit Congresului SUA.
Menendez spune că Beijingul își face prieteni care votează în favoarea Chinei în organismele internaționale.
El spune că, prin împrumuturile și investițiile considerabile ale Chinei, țările din America Latină vor favoriza probabil Beijingul în situații care necesită un vot la Națiunile Unite.
Inițiativa Belt and Road (BRI), demarată în 2013 ca o serie de proiecte de investiții de anvergură în țările în curs de dezvoltare, inițiativa este promovată ca un mijloc de consolidare a relațiilor globale prin crearea unor „coridoare comerciale”.
Deși arată bine pe hârtie, posibilele riscuri ale inițiativei în țările cu infrastructură mai puțin stabilă includ datoria nesustenabilă, degradarea mediului și o lipsă generală de transparență cu privire la aceste proiecte, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale.
În 2017, Panama a devenit prima țară din America Latină care s-a alăturat BRI, la numai câteva luni după ce a renunțat la relațiile diplomatice cu Taiwanul în favoarea relațiilor cu China..
âOptsprezece dintre cele 33 de țări din America Latină și Caraibe se vor alătura, probabil, inițiativei în următorii câțiva ani.
Argentina, Brazilia și Mexic și-au extins și ele relațiile economice cu China, dar încă nu au acceptat pe deplin inițiativa.
„China promovează ideea că cooperarea în domeniul infrastructurii înseamnă diminuarea costurilor de logistică și, în acest fel, vinde modelul BRI. . Nu există nimic gratuit, ci numai interese strategice”, spune șefa diviziei America Latină și Caraibe a Centrului de Comerț Internațional, Claudia Uribe,.
Potrivit datelor adunate de revista Nature, China are la mână mai multe țări din America Latină cu sume uriașe- Brazilia (28,2 miliarde de dolari), Argentina (17,1 miliarde de dolari) și Ecuador (18,4 miliarde de dolari), scrie The Epoch Times.
https://www.theepochtimes.com/china-using-loans-in-latin-america-to-push-political-military-objectives_4167337.html?utm_source=partner&utm_campaign=ZeroHedge
