Creată acum 61 de ani, National Aeronautics Space Administration (Administraţia Naţională Aeronautică şi Spaţială) marcheză punctul de pornire al unei aventuri spaţiale care urma să îi ducă pe americani pe Lună.
Acum 61 de ani (1958), la 29 iulie, preşedintele Dwight D. Eisenhower a semnat actul prin care s-a înfiinţat Agenţia Spaţială Americană – NASA, care şi-a început activitatea la 1 octombrie 1958, potrivit nasa.gov.
Eisenhower i-a numit pe T.Keith Glennan prim administrator al NASA, şi pe Hugh L. Dryden, adjunct al acestuia.
Încă de la creare, celebra agenţie a împins graniţele explorării spaţiale, dar a înregistrat şi eşecuri răsunătoare. Acum trebuie să depăşească dificultăţile financiare, comentează archimag.com.
Timp de şase decenii, NASA s-a ocupat de explorarea paşnică a spaţiului, făcând descoperiri referitoare la planeta noastră, sistemul nostru solar şi Univers.
Pe Terra, cercetările celor de la NASA au adus mari progrese în aviaţie. NASA a ajutat la dezvoltarea unei industrii spaţiale comerciale, îmbogăţirea economiei americane, crearea de locuri de muncă, întărirea securităţii naţionale.
Explorarea spaţială a adus laolaltă persoane din diverse puncte ale globului, care au lucrat împreună pentru binele Umanităţii.
La zi de sărbătoare, este cazul să fie amintiţi şi anii de reuşite ai NASA, dar şi sacrificiile care le-au însoţit: pierderea tragică de vieţi omeneşti, inclusiv piloţi de avon şi membrii echipajului Apollo 1, Challenger şi Columbia, arată chiar NASA pe site-ul său Internet.
Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei dintre SUA şi URSS (la 4 octombrie 1957 sovieticii au lansat primul satelit artificial, Sputnik 1), reaminteşte RADOR.
Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu.
Odată ce Mercury a dovedit că zborul în spaţiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat proiectul Gemini pentru pregătirea misiunilor lunare.
Urmând succesul programelor Mercury şi Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a încerca munca în spaţiu şi zborul omului în jurul Lunii, dar nu şi pe satelitul Pământului.
Obiectivele programului Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunţului preşedintelui John F. Kennedy din 25 martie 1961, conform căruia Statele Unite ar trebui să trimită oameni pe Lună şi înapoi pe Pământ în siguranţă până în 1970.
Astfel Apollo a devenit un program de aselenizare.
În 1995 a început din nou colaborarea dintre Rusia şi SUA, astfel încât au început misiunile navete-Mir şi din nou un vehicul rus (de această dată o întreagă staţie spaţială) a fost plasat pe orbită cu ajutorul unei nave americane, mai scrie sursa citată.
Această colaborare continuă şi în prezent, Rusia şi SUA construind cea mai mare staţie spaţială, Staţia Spaţială Internaţională (International Space Station – ISS).
În 2011, NASA a pus capăt zborurilor navetelor sale spaţiale, iar de atunci depinde de Rusia pentru a-şi transporta astronauţii pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS).
NASA va trimite pentru prima oară o femeie pe Lună în 2024, în cadrul proiectului 'Artemis', în reluarea misiunilor cu echipaj spre satelitul natural al Pământului.
Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a declarat într-un eveniment difuzat pe internet că i-ar plăcea ca fiica sa, în vârstă de 11 ani, să se poată vedea în postura unei astronaute care va pleca pe Lună în 2024, precizând că în anii 1960 tinerii nu aveau acest tip de repere.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat pe contul său de Twitter reluarea zborurilor spre Lună şi Marte.
