Celebrul cântăreţ Gică Petrescu, la un pas să fie reţinut de Gheorghe Enoiu, „Măcelarul de la Interne”

 

Unul dintre cei mai hidoşi torţionari ai Securităţii, vestitul Gheorghe Enoiu (poreclit Măcelarul de la Interne din cauza ferocităţii), a fost la un pas să intre în viaţa legendarului cântăreţ Gică Petrescu, un reper nemuritor al muzicii româneşti. Colonelul Gheorghe Enoiu este cel care l-a dat în primire inclusiv pe Gheorghe Gheorghiu-Dej în dorinţa de […]

Unul dintre cei mai hidoşi torţionari ai Securităţii, vestitul Gheorghe Enoiu (poreclit Măcelarul de la Interne din cauza ferocităţii), a fost la un pas să intre în viaţa legendarului cântăreţ Gică Petrescu, un reper nemuritor al muzicii româneşti.

Colonelul Gheorghe Enoiu este cel care l-a dat în primire inclusiv pe Gheorghe Gheorghiu-Dej în dorinţa de a-i câştiga bunăvoinţa lui Nicolae Ceauşescu. Conform jurnaluldearges.ro, „Măcelarul de la Interne” recunoştea într-un raport scris în anul 1967 pentru conducerea Partidului Comunist, că a comis abuzuri.

Nu este clar dacă o făcea pentru că avea conştiinţa mult prea grea sau doar pentru a regla balanţa cu noua orânduire, formată din 1965 în jurul lui Nicolae Ceauşescu.

Sursa citată aminteşte că fostul şef al Direcţiei Anchete Penale a fost unul dintre cei mai mari torţionari ai Securităţii, între ani ’50 – ’67.

Prea sadic şi prea violent chiar şi pentru stăpâni

„În cele 50 de pagini ale raportului, Enoiu solicita, de fapt, clemenţa partidului, care ceruse excluderea sa din rândul cadrelor folosite în «munca de anchetator al Securităţii». Motivaţia era aceea că Enoiu era prea sadic şi violent în timpul anchetelor, chiar şi pentru gustul mai marilor vremii”, arătau jurnaliştii argeşeni în 2010, anul morţii lui Enoiu, care a decedat la 83 de ani.

Una dintre remuşcările pe care Enoiu le-a folosit în pledoariile în care regreta fapta a fost legată de Constantin Niţă, secretar al Comitetului de Partid Bucureşti

Niţă a fost arestat în august 1961, alături de un grup de 28 membri de partid. Acuzaţia era una foarte gravă şi mai ales foarte periculoasă pentru acele vremuri. Secretarul PCR era acuza că i-ar fi trimis o scrisoare anonimă lui Gheorghiu Dej în care atrăgea atenţia asupra unor persoane din anturajul său.

Deşi cei 29 de arestaţi nu erau vinovaţi, bătăile au fost atât de crunte încât un anume Radu Stanciu a declarat că el a redactat misiva. Ce nu face omul când vine vorba să scape de suplicii… Ulterior, Securitatea a descoperit cine era adevăratul autor al scrisorii. Ce a dezvăluit
Gheorghe Enoiu despre acele evenimente?

„Arestarea acestor oameni a fost ilegală, dispusă de Gheorghiu Dej. În septembrie 1962, când m-am întors din concediu, mi s-a spus să merg la arestul Uranus, că acolo sunt arestaţi unii activişti de partid incriminaţi că ar fi făcut o anonimă calomniatoare la adresa familiei lui Dej.

Milosul torţionar al Securităţii

La arest, anchetatorii mi-au spus că unii arestaţi au fost şi bătuţi şi că este ordin să fie bătuţi în continuare. Unul din ei, Stanciu, recunoscuse că el este autorul. Am stat de vorbă cu toţi cei arestaţi. Tovarăşul Niţă nu ştia ce este cu el.

Gheorghe Enoiu

În afară de faptul că încercase să aibă relaţii intime cu soţia cântăreţului de muzică uşoară Gică Petrescu, omul nu ştia ce-i cu el şi era disperat. Telefoane primeam din oră în oră de la tovarăşul Alexandru Drăghici (n.r. – ministrul de Interne), care mi-a dat ordin să-l batem pe Stanciu, să stăm de vorbă cu artistul Gică Petrescu şi să-l reţinem şi pe el.

Am analizat situaţia cu lucrătorii şi am interzis să mai fie bătut Stanciu. Când a aflat, tov. Drăghici a reproşat că «Enoiu spune ca noi şi face ca el». M-a durut mult şi m-a îngrozit felul cum a fost nedreptăţit acest om, Niţă. Pe noi, superiorii ne puneau să luăm măsuri ilegale…”

Enoiu murea la 5 decembrie 2010, în satul natal Măniceşti (comuna Băiculeşti, judeţul Argeş). Cu doar câteva luni înainte murise şi temutul Nicolae Pleşiţă, fostul şef al spionajului extern, pe care Enoiu îl vizita uneori.

Activitate diversă pentru Gheorghe Enoiu

Conform IICMER, fostul colonel de Securitate a participat la ancheta loturilor Vasile Luca, a „reeducatorilor” de la Piteşti, a „elementelor contrarevoluţionare” arestate după protestele stârnite în România de revoluţia maghiară din octombrie 1956.

Crucea lui Gheorghe Enoiu

Enoiu s-a ocupat şi de „prelucrarea” celor implicaţi în Jaful Băncii de Stat a RPR din iunie 1959. Măcelarul de la Interne a contribuit la „lichidarea şi anchetarea” principalelor „bande teroriste”, adică a partizanilor din primii ani ai comunismului românesc.

Enoiu a fost implicat şi în anchetarea liderului comunist Lucreţiu Pătrăşcanu, care fusese arestat în 1948. De altfel, cu privire la acest episod, chiar unul dintre fraţii lui i-ar fi reproşat la un moment dat că l-a omorât pe Pătrăşcanu.

Pătrăşcanu a fost condamnat la moarte şi executat în aprilie 1954. Despre inventivitatea de care dădea dovadă când tortura există zeci de mărturii, dintre cele mai şocante. Mai multe detalii despre Gheorghe Enoiu puteţi citi AICI,

sursa: jurnaluldearges.ro