Aceștia aveau menirea să slujească atât în cadrul slujbelor religioase cât și să supravegheze bună orânduială la mesele comune.
Primul dintre aceștia a fost Ștefan, iar ceilalți șase sunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmenă și Nicolae.
Rolul lor în Biserica primară depășea cu mult rolul pe care îl iau diaconii în zilele noastre.
Ei predicau cuvântul Evangheliei, botezau și ajutau la desfășurarea cultului aparțînând organelor de conducere ale Bisericii din Ierusalim.
Sfântul Ștefan cunoștea foarte bine Scriptura și propovăduia cu multă putere pe Hristos.
Saducheii și fariseii au pus niște bărbați să spună că L-au auzit rostind cuvinte de hulă împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu.
În vremea aceea, blasfemia era pedepsită cu moartea. Ajuns în față sinedriului, i-a înfruntat pe judecători, iar aceștia au cerut că Ștefan să fie ucis cu pietre.
În acele momente, Sfântul Ștefan a avut o viziune în care l-a văzut pe Hristos „stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Și a zis: Iată văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”.
Pentru că există obiceiul că cei omorâți cu pietre să nu fie înmormântați în cavoul familiei, se crede că a fost pus în mormântul unui creștin.
Moaștele sale au fost descoperite în anul 415.
Sfântul Apostol Ștefan, cel dintâi martir al Bisericii lui Hristos, este primul model de jertfă creștină pentru toți.
Sursa: crestinortodox.ro
