Încă înainte de a prelua puterea în România, Nicolae Ceauşescu era foarte preocupat de producţiile-record în agricultură, astfel că devenea foarte critici cu prim-secretarii care nu puteau ţine pasul.
Totuşi, datorită faptului că era deputat de Piteşti în Marea Adunare Naţională, Ceauşescu era blând cu prim-secretarii de la Argeş când se făcea bilanţul producţiilor agricole pe judeţe. Unul dintre aceste exemple a venit cu 3 ani înainte ca Ceauşescu să preia puterea de la Gheorghe Gheorghiu-Dej.
La acea vreme, el era secretarul Comitetului Central şi supraveghea activitatea prim-secretarilor din Partidul Muncitoresc Român, transformat ulterior în PCR, iar printre altele, se ocupa şi de agricultură. Ceauşescu dorea producţii-record şi „realizarea planului” pentru a demonstra ce beneficii a adus colectivizarea în rândul ţăranilor. De la înălţimea funcţiei sale de secretar al CC, Ceauşescu se ocupa şi de prim-secretarii comitetelor regionale de partid.
Ceauşescu nu a putut fi dur cu argeşenii
La 20 octombrie 1962, la una dintre şedinţele în care se raportau împlinirile şi neîmplinirile agricole, a ieşit la suprafaţă şi slăbiciunea pe care viitorul preşedinte al ţării (n.r. peste 12 ani) o avea pentru judeţul în care se activase ca ilegalist. Au fost prezenţi atât prim-secretarii şi secretarii cu probleme economice ai comitetelor regionale ale PMR, cât şi preşedinţii Sfaturilor Populare.
Raportorul regiunii Argeş a fost Ştefan Matei, care a scos în evidenţă cele două mari probleme care frământau conducerea PMR: însămânţările şi realizarea „sarcinilor de predare a contractelor” la unele produse. Rând pe rând, fiecare invitat a raportat datele despre recoltarea porumbului, grâului, fasolei, cepei şi starea şeptelului. Exista o strategie menită să camufleze cumva eşecurile: se citeau mai întâi cifrele propuse în planul economic pe anul 1962, apoi cele realizate „pe teren”.
„Pe Ştefan Matei, de la regiunea Argeş, Ceauşescu îl ştia bine, deoarece fostul dictator era, încă din 1952, deputat de Piteşti în Marea Adunare Naţională. De aceea a şi fost mai îngăduitor cu el, deşi rezultatele prezentate nu erau nici pe departe bune. Ca şi ceilalţi, Matei a prezentat mai întâi datele statistice”, arată universulargesean.ro.
Ceauşescu a uitat de porumb şi a cerut mere
Astfel, conform sursei citate, din recolta de porumb fuseseră „compromise” 80.000 de ha. Când a venit momentul să vorbească despre rezultatele Gospodăriilor Agricole Colective, Matei a continuat: „Din 144.837 de hectare însămânţate cu porumb boabe, s-au pierdut 47.342 de hectare.” Pentru a cădea totuşi în picioare, activistul promitea însă o producţie totală de 103.078 de tone la porumb be „baza analizei”.
„Calculase şi obligaţiile GAC din regiune către stat, circa 47.000 de tone, şi alte obligaţii, seminţe, fondul de ajutor şi de furaj, circa 23.000 de tone. Zăpăcit la cap de atâtea cifre, Ceauşescu a cerut «să o luăm încă o dată», dar a solicitat şi lămuriri despre metoda de calcul a lui Ştefan Matei.
După ce a explicat minute bune cum socotise, Matei a cerut ca Argeşul să fie scutit, din planul iniţial, de 17.000 tone de porumb obligaţii către stat. Imediat, Ceauşescu a aprobat: «Să i se reducă Argeşului cu 17.000 de tone cota de porumb.» Văzând că are trecere la dictator, Matei a plusat şi cu o cerere de 5.400 de tone ajutor de la fondul central al statului, moment în care Ceauşescu l-a repezit: «Nu, că asta trebuie aprobat.»
Dacă alţi prim-secretari au fost certaţi crunt de Ceauşescu pentru nereuşitele din agricultură, pe Ştefan Matei l-a iertat şi de recoltele slabe la ceapă şi fasole, rugându-l, în schimb, ca Argeşul să îndeplinească măcar «planul» la producţia de mere”, se arată pe universulargesean.ro.
sursa foto: Nicolae Ceauşescu vizitează ogoarele I.A.S. Afumaţi la 6 octombrie 1979. (Fotografia #L167, Fototeca online a comunismului românesc, ANIC, fond ISISP, cota: 167 / 1979)
