La nici o lună de la execuţia lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale la Târgovişte, în România, unul dintre principalele subiecte de discuţie în societate era legat de averea dictatorului.
Se zvonea că Ceauşeştii avuseseră grijă să „exporte” în afara Republicii Socialiste România o sumă colosală, de ordinul unui miliard de dolari.
Oficial, la procesul ţinut în cazarma unităţii militare din Târgovişte la 25 decembrie, generalul Victor Atanasie Stănculescu îi întrebase direct pe Nicolae şi Elena Ceauşescu: «Contul de peste 400 de milioane de dolari din Elveţia?
Elena Ceauşescu: Ce cont?»
Stănculescu fusese înlăturat din Comitetul Central la precedentul Congres şi era un personaj care avea acces la informaţii de top din culisele anturajului pe care-l avea familia Ceauşescu.
De altfel, chiar în sentinţă se vorbeşte la punctul 5 despre „încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuse la bănci străine”.
Ziarul Tineretul Liber anunţa la 25 decembrie că Biroul Federal al Poliţiei Elveţiene a cerut băncilor „să blocheze eventualele conturi ale familiei Ceauşescu”.
Două zile mai târziu, New York Times cita Radio Bucureşti, care informa că Nicolae Ceauşescu ar fi avut 470 de milioane de dolari în Elveţia, în timp ce fondurile statului în conturi elveţiene ar fi totalizat numai 70 de milioane.
În acest context, la 15 ianuarie 1990, unul dintre politicienii elveţieni care mai vizitaseră România, Heinrich Ott, se întorcea de la Bucureşti cu aceleaşi informaţii pe care le primise opinia publică de la noii conducători.
Tot la 15 ianuarie, Los Angeles Times a publicat reacţiile demnitarilor elveţieni care veniseră la Bucureşti pentru a discuta acest subiect.
„BUCUREȘTI, România – Câțiva parlamentari elvețieni au promis duminică să ajute la urmărirea banilor pe care i-ar fi ascuns Nicolae Ceaușescu în băncile elvețiene, dar au spus că nu există încă dovezi că s-au transferat bani în Elveția.
Heinrich Ott, unul dintre cei șapte membri ai Parlamentului elvețian care s-a întâlnit cu oficialii români, a declarat că au fost rapoarte conform cărora dictatorul comunist executat a depus 400 de milioane de dolari în aur în bănci elvețiene înainte de izgonirea sa din 22 decembrie.
Alte rapoarte au sugerat că activele în valoare totală de până la un miliard de dolari ar fi putut fi introduse pe ascuns în Elveția sau în alte țări străine, a spus Ott.
Heinrich Rittmeyer, un alt parlamentar, a spus că procesul de găsire a milioanelor-lipsă ale lui Ceaușescu poate dura ani.
Ott a declarat că o anchetă elvețiană privind posibilele conturi bancare ale lui Ceaușescu ar include interogarea băncilor centrale din alte țări pentru a încerca urmărirea fondurile românești transferate în Elveția.
«Suntem cu toții convinși că, dacă se poate verifica că există o avere a familiei Ceaușescu, aceasta trebuie returnată», a spus Ott. «Avem o responsabilitate morală.»
Delegația, care a inclus avocați și medici, a discutat și despre ajutorul elvețian acordat României, a spus Ott”, se arată în articolul postat în arhiva Los Angeles Times.
