Apelul în procesul său urmează să înceapă pe 25 august.
Moştenirea fostului lider militar sârb bosniac, acum în vârstă de 77 de ani, rămâne un subiect de controverse.
Mulţi sârbi îl consideră încă un erou şi dau vina pe justiţia internaţională pentru că a redus conflictele din anii ’90 la o luptă a binelui împotriva răului.
Guvernul sârb, care colaborează reticent cu Tribunalul de la Haga, nu l-a renegat niciodată Mladic şi nici nu a recunoscut genocidul Srebrenica din iulie 1995, când trupele lui Mladic au masacrat sistematic 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani.
Când Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie de la Haga (TPII, care şi-a încetat activitatea) l-a condamnat pe Mladic, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a cerut „să privim spre viitor”.
Jurnalul recopiat
Jurnalul lui Ratko Mladic a fost recopiat şi expus la galeria Eugster din Belgrad.
Cele 400 de pagini ale acestui jurnal, care a început în 1992, au fost rescrise pe planşe albe mari, timp de aproape patru ani, de artistul plastic sârb Vladimir Miladinovic, transmite Agerpres.
Scrise într-un limbaj strict militar, notele lui Ratko Mladic nu sunt nişte mâzgălituri demente la care ne-am putea aştepta de la un om calificat adesea „personificarea răului”.
Sunt, mai degrabă, note rezumate şi îngrijite, care abordează politica şi chestiuni militare, cu comentarii şi observaţii sobre.
„La final, am putea spune că este chiar banal, un limbaj banal care nu spune nimic, dar în acelaşi timp spune multe lucruri”, a declarat Vladimir Miladinovic pentru AFP.
