Ce au păţit gărzile de corp ale lui Ceauşescu după execuţia dictatorilor? Sorţii le-au fost favorabili

 

La 7 martie 1990, în presa din Statele Unite ale Americii apărea o ştire care anunţa că destinul le zâmbise larg celor patru gărzi de corp care i-au fost alături lui Nicolae Ceauşescu în momentele de maximă tensiune din Piaţa Revoluţiei, când mulţimea vedea fuga dictatorului cu elicopterul ce se înălţase de pe acoperişul Comitetului […]

La 7 martie 1990, în presa din Statele Unite ale Americii apărea o ştire care anunţa că destinul le zâmbise larg celor patru gărzi de corp care i-au fost alături lui Nicolae Ceauşescu în momentele de maximă tensiune din Piaţa Revoluţiei, când mulţimea vedea fuga dictatorului cu elicopterul ce se înălţase de pe acoperişul Comitetului Central al Partidului Comunist Român (PCR).

„Gărzile de corp ale lui Nicolae Ceaușescu s-au plimbat libere astăzi după ce au spus unei instanțe militare că pur și simplu au respectat ordinele când l-au ajutat dictatorul român executat în demersul său prematur de a fugi de Revoluţia din Decembrie 1989.

La 22 decembrie, cei patru ofițeri superiori ai temutei poliții secrete l-au dus în fugă pe liderul stalinist fugitiv și pe soția sa, Elena, pe acoperișul sediului Partidului Comunist decembrie, unde au fugit într-un elicopter pentru a scăpa de mulțimea care cerea zgomotos sângele lor.

Cuplul a fost capturat și împușcat de un pluton de execuţie la 25 decembrie după un proces militar care a fost ulterior transmis la televizor.

Gărzile de corp au fost arestate sub acuzația de subminarea economiei, distrugerea proprietății publice și subminarea puterii statului.

Dar au fost achitate de un tribunal militar astăzi, după ce au pledat că doar și-au făcut datoria”, se arată în arhiva Los Angeles Times.

Explicaţie foto: momentul decolării elicopterului în care se aflau Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Altfel, tot Los Angeles Times publica la 5 iulie 1990 o ştire despre una dintre surorile dictatorului Nicolae Ceauşescu, intrată sub incidenţa legii din cauza spiritului de antreprenor comunist care îi adusese câştiguri însemnate în valuta preferată de capitalişti.

Maria Agache (aşa cum o numesc jurnaliştii americani) mai era acuzată de autorităţi că era „posesoarea” unui record inedit: deşi era şef de secție la Elecromagnetica, nu trecuse pe la locul de muncă 12 ani. Detalii AICI.

De altfel, se pare că atracţia pentru bişniţă era o trăsătură de familie. Şi soţul tovarăşei Agachi a rămas în memoria românilor cel puţin pentru un episod în care şi-a demonstrat apetitul ridicat pentru câştigurile facile, chiar dacă erau în detrimentul populaţiei. Mai multe detalii puteţi citi AICI.

Parteneri