Online

Cârciumile din România, înainte şi după primul RĂZBOI mondial

 Cătălin Pena
Cârciumile din România, înainte şi după primul RĂZBOI mondial

Periodicul România Întregită, pe 15 februarie 1925, ridica “chestiunea alcoolismului ce bântue tot atât mai grav în populaţia noastră mai ales rurală, otrăvită sistematic de cârciumari, cari în acelaş timp funcţionează şi ca cei mai nesăţioşi cămătari ai satelor noastre”.

Publicaţia reproducea cuvântarea ţinută de profesorul universitar Al. Obreja în Consiuliul Sanitar Superior: În lipsa unei expuneri de motive la legea pentru vânzarea băuturilor spirtoase, este nevoe a face o expunere de fapte – aşa cum se găseau ele înainte de război, şi aşa acum după război.

Era în deobşte recunoscut faptul că alcoolismul era întins la noi, iar numărul cârciumilor exagerat. Urmările acestei rele stări, se simţeau şi se deplângeau pe terenul sanitar, economic şi social. Dar mai interesant, pentru chestia ce ne ocupă, este să comparăm cea ce a fost înainte, cu cea ce găsim acum, după război”.

Obreja a prezentat un tabel cu numărul cârciumilor dinainte şi după război.

În Bucureşti de la 688 se ajunsese la 1081, Brăila 242-420, Caracal 80-110. Craiova 341-407, Botoşani 64-131, Focşani 1013-229, Giurgiu 56-139, Dorohoi 46-102, Constanţa 72-295, Silistra 111-283, Tulcea 54-128, Slatina 31-64.

Vedem că numărul cârciumelor a sporit enorm, iar în multe oraşe s-a îndoit şi întreit, în câţiva ani, în Constanţa s-a împătrit.

În total cârciumele din toate oraşele vechiului Regat erau 4295 şi acum sunt 6538. Notăm că relativ la starea de azi cifra trebue să fie mult mai mare, căci din câteva oraşe nu ni s-a transmis numărul actual de cârciume. Dacă trecem la judeţe, în comunele rurale, lucrurile stau şi mai rău. Numărul total al localurilor ce vând băuturi alcoolice trece astăzi de cifra 168.000. Aceasta va să zică aproape de trei ori mai multe ca înainte de război. Calculând la cele 16 şi jum. milioane de locuitori găsim proporţia colosală de 1 la 97 de suflete, din cari mai bine de jumătate sunt copii minori.  Influenţa acestor localuri se va arăta, precum ştim, nu numai prin sporirea imoralităţei, delictelor şi crimelor, dar prin provocarea a nenumăratelor turburări gastro-intestinale, cît şi prin facilitarea ivirei şi propagărei teberculozei şi sifilisului atât la băutori, cât şi la nenorocita lor familie”, constata Obreja.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric