O echipă internațională condusă de IPHES-CERCA și CSIC a descoperit dovezi ale unui canibalism cultural în cadrul comunităților Magdaleniene din Peștera Maszycka, Polonia.
Peștera Maszycka este situată la 20 km nord de Karakow, în valea Pradnik
Studiile anterioare au descoperit ansambluri de unelte de piatră, oase de animale și rămășițe umane care sunt asociate culturii Magdalenian, cu aproximativ 18 000 de ani în urmă.
Magdalenianul se referă la culturile ulterioare din paleoliticul superior și mezoliticul din vestul Europei, care descind în mare parte din grupurile Cro-Magnon din vestul Europei.
Într-un nou studiu publicat în revista Scientific Reports, o analiză taphonomică a 63 de fragmente osoase umane din Peștera Maszycka a identificat urme de tăieturi și fracturi intenționate legate de extracția de țesut muscular, materie cerebrală și măduvă osoasă – toate indicând consumul uman.
Ce au observat arheologii despre acest tip de canibalism
Cu ajutorul microscopiei 3D avansate, autorii studiului au reușit să distingă semnele făcute de unelte umane de cele cauzate de procese naturale sau de animale necrofage.
Arheologii sugerează că urmele de tăietură arătate pe rămășițele craniene au fost rezultatul extragerii scalpului și a cărnii, în timp ce fracturile sunt legate de accesul la creier, un organ bogat în nutrienți.
Oasele lungi, inclusiv femurul și humerusul, prezintă fracturi prin percuție, indicând extragerea măduvei – o sursă vitală de grăsimi și calorii.
Această prelucrare deliberată sugerează o strategie de consum minuțioasă
Această strategie este axată pe părțile cele mai bogate în nutrienți ale corpului.
Francesc Marginedas, autorul principal al studiului de la IPHES-CERCA, a declarat: „Localizarea și frecvența semnelor de tăietură și fracturarea intenționată pe oase sunt dovezi clare ale exploatării nutriționale a corpurilor, excluzqând ipoteza unui tratament funerar fără consum”.
„Canibalismul este un comportament documentat în diferite momente ale evoluției umane. În contextele preistorice, acesta ar putea răspunde atât nevoilor de supraviețuire, cât și practicilor rituale sau chiar dinamicii violenței între grupuri”, a adăugat Marginedas.
