A înfiinţat în 1893, Societatea Regina Elisabeta, care trata anual circa 17.000 de pacienţi, distribuia medicamente gratuite şi monitoriza starea familiilor nevoiaşe.
Au mai fost înfiinţate: Policlinica Regina Elisabeta (1895), care oferea consultaţii gratuite săracilor; azilul pentru orbi Regina Elisabeta (Vatra Luminoasă, 1909), unde cei cu deficienţe de vedere beneficiau de asistenţă medicală şi socială gratuită.
În 1882, a înfiinţat o şcoală la Sinaia şi a inaugurat o a doua şcoală primară în cătunul Izvor (1899-1905).
A avut inspiraţia şi iniţiativa de a identifica uriaşul potenţial al meşteşugurilor româneşti.
Apreciind portul naţional românesc, regina Elisabeta îl purta adesea şi încuraja doamnele din suita sa să facă la fel.
În cadrul complexului Peleş, a organizat Atelierele de Artă şi Meşteşug.
A încurajat, de asemenea, dezvoltarea industriei locale, contribuind astfel şi la emanciparea socială a femeii române.
Au apărut Societatea Concordia, înfiinţată pentru a favoriza dezvoltarea industriei textile; Societatea Furnica, prin care a încurajat industria produselor destinate consumului casnic; Societatea Munca (1885), oferea serviciu la domiciliu femeilor din popor, infirmelor, văduvelor, casnicelor; Societatea Ţesătoarea (1905) şi condusă personal de Regină a încurajat cultura de viermi de mătase din România.
În 1912, la Berlin, regina a organizat expoziţia „Femeia în artă şi meşteşuguri”, presa occidentală atribuindu-i articole pozitive.
A sprijinit şi a încurajat tinerii talentaţi să studieze prin intermediul unui program de burse.
În cadrul grupului de artişti pe care l-a format, i-a sprijinit financiar pe Nicolae Grigorescu şi pe Vasile Alecsandri.
La îndemnul celui din urmă, a început să scrie versuri şi astfel, în 1880, i-a apărut, sub semnătura Carmen Sylva, volumul de debut – „Safo Hammerstein şi Furtuni”.
În martie 1898, l-a cunoscut pe tânărul muzician George Enescu, care a mers la Sinaia în fiecare vară, până în 1914.
Opera scriitoarei Carmen Sylva cuprinde o mie de poezii, 90 de nuvele strânse în patru volume, 30 de opere dramatice şi patru romane. A fost tradusă în limba română de Mihai Eminescu, George Coşbuc, Mite Kremnitz şi Adrian Maniu.
Talentată pictoriţă, regina şi-a ilustrat câteva dintre volume.
A lăsat miniaturi, portrete în cărbune şi o superbă Evanghelie cu ilustraţii făcute de ea, pe pergament.
A publicat unele dintre volumele sale în ediţii succesive.
În 1881 a devenit membră de onoare a Academiei Române.
A fost distinsă de Academia Franceză cu premiul „Botta” în 1888, pentru volumul de versuri „Cugetările unei Regine”.
Sursa: Agerpres
