Biblioteca în formă de cruce, viziunea regelui Joao al V-lea realizată din aurul brazilian

 

Regele Joao V al Portugaliei (1689-1750) a avut, în 1711, o viziune și mult aur la îndemână, provenit din teritoriile pe care astăzi se află Brazilia.

Așa s-a ales omenirea cu minunatul complex regal de la Mafra, la 30 de km nord-vest de Lisabona.

Complexul este format din palatele regelui şi reginei, capela regală, construită sub forma unei basilice romane în stil baroc, o mănăstire franciscană şi o impresionantă bibliotecă.

Construit de rege spre a fi binecuvântat cu un moştenitor din căsătoria sa cu Maria Ana de Austria sau pentru a fi vindecat de o afecţiune serioasă, acesta este cel mai important monument baroc al Portugaliei.

Complexul, la construcţia căruia s-a folosit piatră de var şi marmură din regiune (Pero Pinheiro şi Sintra), acoperă o zonă de circa patru hectare, respectiv 37.790 metri pătraţi, şi cuprinde 1.200 de camere, peste 4.700 de uşi, ferestre, 159 de scări şi 29 de curţi şi grădini interioare.

Magnifica construcţie a fost posibilă datorită resurselor aduse din Brazilia, aur în special, care au conferit regelui posibilitatea desfăşurării actelor patronale în domeniul artei dar şi întărirea autorităţii regale.

Întregul complex este completat de grădina Cerco, cu încadrarea sa geometrică, şi parcul regal de vânătoare – Tapada.

Clădirea regală Mafra este una dintre cele mai remarcabile opere construite în timpul domniei regelui Joao V şi scoate în evidenţă puterea şi bogăţia imperiului portughez.

Regele portughez Joao V a ales modele artistice şi arhitecturale romane şi italiene, transformând Mafra într-un excepţional exemplu de ilustrare a barocului italian.

Pentru lucrări au fost angajaţi cei mai apreciaţi artişti, sculptori şi pictori italieni şi portughezi, iar veşmintele religioase cu elemente din aur şi din argint au fost realizate în Franţa şi în Italia, potrivit www.palaciomafra.gov.pt, citat de Agerpres.

În timpul domniei fiului său, Jose I, a fost înfiinţată o importantă şcoală de sculptură, în coordonarea marelui artist italian Alessandro Giusti, responsabil, printre altele, pentru elementele componente ale altarului basilicii.

Mafra a fost palatul favorit al regelui Joao al VI-lea (1767-1826).