Dacă aţi fi pe patul de moarte, cum v-aţi judeca şi după ce fapte sau rezultate ale vieţii dumneavoastră aţi califica-o ca fericită sau ratată?
Iată răspunsul lui lui Bertrand Russel:
Aş fi voit să mă transport cu închipuirea, bineînţeles, pe patul meu de moarte, dar, slavă Domnului, sănătatea mi-e atât de bună, încât cu toată sforţarea mea, încercarea rămâne zadarnică.
Totuşi, cât priveşte punctele de vedere, după care voi judeca utilitatea sau insuccesul vieţei mele, ele sunt în număr de patru:
1) lucrările mele pe tărâm ul filosofiei; 2) lucrările mele în domeniul sociologiei; 3) am dat o bună educaţie copiilor mei?; 4) influenţa pe care am exercitat-o asupra contemporanilor.
Din aceste patru puncte de vedere mă declar perfect mulţumit, în special în ceea ce priveşte pe copiii mei.
Cât despre lucrările mele, îmi dau fireşte seama că n-am egalat nici pe Locke, nici pe Rousseau, nici pe atâţia alţi oameni de mare valoare.
În schimb, mă mângâi cu ideea că n-am avut asupra contemporanilor mei o înrâurire atât de nefastă, cum a fost de exemplu aceea a lui Karl Marx asupra Rusiei de azi…
Pe de altă parte, sunt fericit că într-o zi am convins pe un tânăr aviator să renunţe Ia meseria sa atât de primejdioasă şi că l-am convertit apoi la filozofie.
Omul a devenit astfel un filozof de prim ordin. Cred că pe patul de moarte mă voi gândi la acest fapt şi, în chipul acesta, mă voi simţi fără îndoială mulţumit şi fericit.
Omul, filozoful, logicianul…
Născut pe 18 mai 1972, Bertrand Russel a trăit până pe 2 februarie 1970. Bunicul din partea mamei, John Russell, a fost prim ministru al Marii Britanii. Nașul lui Bertrand Russell este filozoful John Stuart Mill.