Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Bătălia de la 9 -12 noiembrie 1330 consfinţește existenţa de sine stătătoare a Țării Românești
Articole online

Bătălia de la 9 -12 noiembrie 1330 consfinţește existenţa de sine stătătoare a Țării Românești

Carol Robert de Anjou, de viţă franco-napoletană (Angevini napoletani), a fost ales rege al Ungariei de o parte a marilor feudali unguri la 1302, ceilalţi sprijinindu-l pe Otto de Bavaria. S-a creat o stare de anarhie, până în 1308.

Carol Robert s-a încoronat la Alba Regală, în 1310. Basarab I s-a străduit să aibă, în principal, o politică de apărare faţă de regatul Ungariei, ţelul strategic de căpetenie, dovedită de documentaţia istorică, nefiind altul, decât asigurarea existenţei de sine stătătoare a Ţării Româneşti, neatârnarea sa politică.

Încă din anii 1315/1319-1321/1322, în ochii regelui Angevin, Basarab I era considerat un inamic principal. „Problema Mehadiei” prefigura, indiscutabil, problema Severinului şi chiar a întregii Ţări Româneşti.

Regele Ungariei a făcut ameninţări, a recurs la presiuni; Basarab era considerat infidel faţă de coroana ungară, altfel nu se explică măsurile luate de rege la Mehadia.

S-a recurs şi la tratative, prin soliile unui anume Martin, comite de Sălaj, pe care le dusese „în mai multe rânduri, la Basarab, voievodul nostru (nostrum) al Ţării Româneşti, unde şi-a îndeplinit slujba soliei sale în chip credincios şi vrednic de laudă”.

Acesta este izvorul care, primul pe scara timpului, îl menţionează pe Basarab I ca voievod al Ţării Româneşti, iar, pe de altă parte, tot primul care îl arată pe domnul din Argeş ca vasal (nostrum) al lui Carol Robert. Severinul era atunci în mâinile voievodului român.

Izvoare

Câteva categorii de izvoare au evocat campania împotriva Ţării Româneşti: acte de cancelarie ale regalităţii ungare, strict contemporane cu evenimentele, emise începând cu anul 1331, sau acte de adeverire ale unor capitluri (cazul celui din Alba Iulia, ori al celui din mănăstirea Szekszard, în 1331); opere narative, este cazul continuatorului din 1330 la cronica lui Petru de Duisburg, dar mai ales de „Cronica pictată de la Viena”, redactată decenii mai târziu, în timpul domniei lui Ludovic I, sursele ungare fiind prelucrate de unele cronici germane.

Carol Robert își ia țoale de supus

Regele Carol Robert îşi mobilizase oastea în Banat, posibil la Timişoara sau la Mehadia, mai aproape de ţinta imediată, care era cetatea Severinului.

Potrivit „Cronicii pictate”, ocuparea Severinului a avut loc în septembrie 1330, fiind instalat ca ban Dionisie Szecsi.

Încurajat de uşurinţa cu care a pătruns pe la Severin, dar şi sfătuit de promotorii politicii dure faţă de Basarab voievodul, regele Ungariei s-a aventurat către Argeş.

Nu se cunoaşte traseul urmat de oastea regală în interiorul Olteniei, dar se poate presupune că a mers de-a lungul zonei subcarpatice, posibil prin culoarul depresionar Tismana – Târgu Jiu – Horezu, iar apoi, prin Vâlcea şi peste Olt, direct la Argeş.

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA