Balena recent descoperită aparţine grupului numit Protocetidae de cetacee dispărute care au trăit în perioada de mijloc a tranziţiei de la zonele de uscat la mediul acvatic, a indicat o echipă de cercetători condusă de Egipt.
Fosila a fost adusă la lumină din roci provenind din Eocenul mijlociu din depresiunea Faiyum, situată în Deşertul de Vest din Egipt – o zonă acoperită anterior de mare şi care a constituit o bogată sursă de descoperiri ce oferă indicii privind evoluţia balenelor.
Fosila va fi studiată ulterior la Centrul de Paleontologie a Vertebratelor din cadrul Universităţii Mansoura (MUVP) din Egipt.
Noua specie de balenă, denumită Phiomicetus anubis, care avea o lungime estimată la aproximativ trei metri şi o masă corporală de circa 600 de kilograme, a fost probabil un prădător redutabil, au indicat cercetătorii.
Scheletul său parţial a dezvăluit faptul că este vorba despre cel mai timpuriu exemplar de balenă din grupul Protocetidae identificat în Africa.
„Phiomicetus anubis reprezintă o nouă specie cheie de balenă şi o descoperire deosebit de importantă pentru paleontologia egipteană şi africană”, a spus Abdullah Gohar de la MUVP, autor principal al lucrării publicată în jurnalul ştiinţific Proceedings of the Royal Society B, citat de Agerpres.
Zeul cu cap de câine
Numele genului căreia îi aparţine balena a fost inspirat de depresiunea Faiyum, iar numele speciei face referire la Anubis, vechiul zeu egiptean reprezentat cu cap de câine, asociat cu mumificarea şi viaţa de apoi.
În pofida descoperirilor fosilifere recente, imaginea de ansamblu privind evoluţia balenelor în Africa a continuat să fie învăluită în mister, au notat cercetătorii. Activitatea din regiune ar putea conduce la descoperirea unor noi detalii despre tranziţia evolutivă de la balene amfibii la vieţuitoare exclusiv acvatice.
Descoperirile efectuate în depresiunea Faiyum, unde se găsesc roci care acoperă o perioadă de aproximativ 12 milioane de ani, „variază de la balene semiacvatice asemănătoare crocodililor la balene uriaşe exclusiv acvatice”, a precizat Mohamed Sameh de la Agenţia egipteană de mediu, coautor al studiului.
