Fizicienii spun că Universul este alcătuit din materie și antimaterie, iar la întâlnirea lor se produce energie. Există însă și anti-stele?
Cercetătorii de la Institutul de Cercetări în Astrofizică și Planetologie (IRAP) din Toulouse au publicat un articol în Physical Revue.
Aceștia au studiat date culese timp de zece ani de către telescopul cu raza gamma Fermi. Ei vor să afle dacă urme de antimaterie s-ar putea ascunde în câteva grupuri de stele, pe care le numesc anti-stele.
„O anti-stea este un corp ceresc ipotetic care ar fi constituit din antimaterie”, explică Peter Von Ballmoos, de la IRAP. „O stea care ar fi formată din antimaterie ar emite o lumină care seamănă perfect cu a noastră. Privind la un soare îndepărtat, nu ai putea spune dacă este făcut din materie sau din antimaterie”, continuă el.
Cercetătorul amintește că „particularitatea acestei antimaterii este că are ceea ce se numește o energie negativă, adică, dacă ea întâlnește materia cu energie pozitivă, produce o cantitate de două ori mai mare decât această energie în repaos, deci o cantitate absolul extraordinară de energie degajată sub formă de lumină”.
Luigi Tibaldo, de asemenea astronom la IRAP, a explicat pentru France Info misterul pe care oamenii de știință vor să-l înțeleagă:
„Deoarece, atunci când materia și antimateria intră în contact, se distrug, astăzi universul nostru ar trebui să fie gol. Or, evident, nu este. Cum observațiile ne spun că există exclusiv materie, pista care este urmată cel mai adesea de fizicieni este de a încerca să găsească o modalitate care permite producerea unei cantități ceva mai mari de materie decât de antimaterie.”
Și Tibaldo a continuat:
„Dacă am reuși să demonstrăm că, de fapt, există antimaterie într-o cantitate semnificativă, de exemplu anti-stele, ar trebui reconsiderat total istoria universului.”
Totuși, Simon Dupourqué, de asemenea de la IRAP, recunoaște că anti-stelele sunt deocamdată doar o ipoteză:
„Am putut izola 14 surse care ar fi compatibile cu anti-stelele. Este foarte probabil să fie altceva, pulsari, de exemplu, sau nuclee active de galaxii. Însă, presupunând că aceste 14 surse sunt anti-stele, atunci trebuie să ne așteptăm ca, în galaxia noastră să existe o anti-stea la 400.000 de stele normale.”
Este posibil ca aceste anti-stele primordiale să fie ascunse în enormul halo luminos care înconjoară galaxia noastră. O idee ca o metaforă: anti-stele ascunse în lumină!
