„Bunica mea din partea tatălui, Ana Boca, a fost soră cu tatăl lui Zian (numele de botez al lui Arsenie Boca – n.r.)). Iar tatăl meu, Vasile Crucin, a ţinut foarte mult la el, chiar dacă era o diferenţă de vârstă de opt ani între ei.
Când părinţii lui au divorţat, iar apoi tatăl lui – cu care a rămas – a murit, Zian nu a vrut să se mute la bunicii unde locuia şi mama lui. A vrut să stea cu tata.
Avea 14 ani când a ajuns la noi în casă. Eu m-am născut abia după șase ani~, povesteşte Zoe Dăian, ajunsă la vârsta de 90 de ani.
Spune că Zian (foto) îi lua apărarea mereu şi îi purta de grijă când părinţii ei lipseau.
„Îl tot chemau şi pe el, la nunţi, că părinţii mei au cununat mulţi tineri. Dar el nu voia să se ducă. «Mărioară, eu nu sunt pentru viaţa asta. Voi mergeţi liniştiţi, eu am grijă de Zoe», îi spunea mamei”.
Zian a fost şi cel care a convins-o să bea lapte.
„M-a învăţat să beau laptele care mie nu-mi plăcea. Mi se părea mereu amar la gust. Mi-a zis «uite, bea din cana mea, că e dulce». I-am spus mamei, atunci, că mie lapte să-mi dea numai din cana lui Zian”.
„Ne-am dat seama că este special”
Zoe Dăian îşi aminteşte cât de uşor a învăţat Zian să cânte la instrumente, citind doar partiturile, ori ascultând numai notele.
„Învăţam să cânt la pian, iar tata îmi aducea partituri dificile. La un moment dat i-a spus şi lui Zian să cânte.
I-am dat eu o partitură, el s-a uitat şi a început să cânte, ca şi cum ar fi luat lecţii. Mama şi-a făcut cruce când l-a auzit.
Apoi, tata i-a dat vioara şi a cântat şi la vioară, la fel! Ne-am dat seama că este special”.
Călugărul Arsenie
Zian a decis să se călugărească, retrăgându-se la mănăstirea Sâmbăta şi alegându-şi numele Arsenie, când Zoe nu împlinise încă 10 ani.
Copila s-a simţit părăsită şi a plâns mult, dar a înţeles că „asta i-a fost menirea”.
După vizita la Muntele Athos, din 1939, unchiul ei s-a schimbat profund, Zoe fiind convinsă că a dobândit acolo o putere specială.
„Se uita la om şi ştia tot despre el, dar putea să şi prevadă lucruri. Le-am simţit şi eu, căci de câte ori m-am dus să-l văd, el a ştiut de fiecare dată, dinainte”, zice ea.
Sub comuniști
După instalarea comuniştilor, din momentul în care părintele Arsenie a ajuns în atenţia Securităţii, Zoe l-a văzut extrem de rar, căci unchiul ei a vrut s-o protejeze şi i-a cerut să nu-l mai caute.
N-a scăpat, însă, nici ea de necazuri. Pentru că tatăl ei a fost un director de şcoală exigent, un învăţător moldovean i-a reclamat la Securitate că merg des la biserică, iar tatăl ei chiar că se ocupă de corul bisericii, dând un exemplu prost.
Vasile Crucin a fost arestat şi dus la Canal, de unde s-a întors bolnav, murind la 50 ani.
„Eram studentă la Cluj când a fost închis. Ne-au dat afară din casa în care stăteam şi a fost cât pe ce să fiu dată afară din facultate.
Eram pe lista cu cei cu părinţi chiaburi. M-a chemat rectoriţa, doamna Raluca Lipan, m-a întrebat care e situaţia mea, i-am spus tot, iar ea s-a uitat la mine şi m-a întrebat dacă merg la biserică. I-am răspuns că da.
Pentru acel «da» am rămas, căci Lipan era omenoasă”.
«Am fost cu ajutorul lui Dumnezeu!»
Din perioada detenţiei părintelui Arsenie datează şi una dintre cele mai şocante întâmplări, legate de moartea mamei călugărului, în 1951.
„A fost o femeie extraordinar de frumoasă, pe care el a iubit-o nespus. Şi, deşi era închis în celulă, a fost văzut la înmormântare.
L-am întrebat dacă a fost, cum a ajuns şi mi-a spus: «Am fost cu ajutorul lui Dumnezeu!»”.
Din relatările altor persoane, doamna Zoe a auzit că gardienii nu i-ar fi putut deschide uşa celulei în timpul înmormântării, iar când au dat telefon la Miliţia din Hălmagiu, unde se derulau funerariile, li s-a confirmat că Arsenie a fost văzut acolo, dar „când unul dintre miliţieni a vrut să stea de vorbă cu el, s-a făcut nevăzut”.
Nepoata părintelui Arsenie Boca trăieşte într-un centru pentru vârstnici în Bihor care, de când s-a aflat de prezenţa ei, a devenit un mic loc de pelerinaj.
Oamenii ţin s-o cunoască şi s-o asculte povestind pe cea care a fost martoră a tinereţii călugărului şi i-a fost nu doar rudă, ci partener de joacă şi prieten deopotrivă.
La venerabila vârstă de 90 ani, psihologul Zoe Dăian este, şi acum, deosebit de lucidă, chit că a trecut prin numeroase greutăţi şi boli ale bătrâneţii.
A stat 4 săptămâni în comă, din pricina unui atac cerebral, din care şi-a revenit brusc, iar anul trecut a avut o formă severă de Covid-19, peste care a trecut.
Doamna Zoe, cum îi spun toţi, e convinsă că o veghează Părintele, după cum a mărturisit chiar ea BIHOREANULUI…
