Principalul vizat, potrivit unor cercetări recente, era Stanciul Benga, spătarul fostului domnitor Pătraşcu cel Bun, refugiat în Transilvania, dar întors în Ţara Românească împreună cu familia sa în urma unei invitaţii oficiale la nuntă (înregistrată sub data de 20 august 1568, în socotelile Sibiului) (Ştefan Andreescu, Istoria românilor: Cronicari, misionari, ctitori, secolele XV-XVII). Doar că […]
Acces restricționat. Dacă doriți să citiți acest articol, mergeți pe edituradecarte.ro și achiziționați ediția Iulie 2025