Evanghelie Zapa lăsase, prin testament, Olimpicelor din Atena întreaga sa avere imobiliară din România.
Statul român tăgăduia atunci dreptul unui stat străin de a poseda imobile în România. Grecia a rupt relațiile diplomatice cu noi, fiind reluate abia în iulie 1896.
La 15 noiembrie 1892, în Mesajul Regal, transmis cu redeschiderea Parlamentului, Carol I constata că conflictul că diplomatic cu Grecia nu era de natură a strica armonia politicii noastre externe.
Evanghelie Zapa s-a stabilit, în 1832, în Ţara Românească.
Naturalizat român în 1844, a ajuns mare proprietar în Bărăgan, şi și-a făcut testamentul în 1860. Peste doi ani, rudele îl declară nebun şi cer să fie pus sub interdicţie.
Măsura însă e luată de consulatul grecesc nu de autorităţile noii sale patrii. Curatori devin fratele său Anastasie şi vărul Constantin. Acesta din urmă e şi principalul beneficiar al averii şi executor testamentar.
Constantin trebuia să ridice, la Atena, Stabilimentul olimpic (după planurile lui Evanghelie Zapa anexate la testament) iar la Trebucu (în Epir) o biserică.
La Labova (actualmente în Albania, unde se născuse la 23 august 1800) urma să construiască o şcoală şi s-o înzestreze, de la locuinţa cu grădină a profesorului până la bibliotecă şi material didactic.
Înzestrarea se verifica anual, de Buna Vestire. Nici o proprietate existentă sau construcţie în devenire nu se putea vinde, împărţi sau ceda.
