Evoluţia AFDPR s-a datorat preşedintelui ei, Constantin Ticu Dumitrescu, reales la conducerea acesteia, fără întrerupere, până la moartea sa, la 5 decembrie 2008, scrie RADOR.
Constantin-Ticu Dumitrescu (n. 27 mai 1928 – m. 5 dec. 2008) a fost fondator precum şi preşedinte ales al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, din 1990 până în 2008.
În prezent această funcţie este ocupată de inginerul Octav Bjoza.
Scopurile înfiinţării asociaţiei au fost şi sunt cele prevăzute în Statut, printre acestea numărându-se: continuarea luptei contra comunismului şi a oricăror forme totalitare; apărarea drepturilor şi intereselor legitime de ordin spiritual şi material ale membrilor săi şi propuneri de legiferare în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; restabilirea adevărului istoric despre crimele săvârşite de comunişti pe aceste meleaguri; formarea şi cultivarea unor înalte conştiinţe civice; accesul la cercetarea arhivelor fostei securităţi şi desconspirarea persoanelor care au făcut poliţie politică; cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa în lupta contra comunismului, prin înfiinţarea de cimitire, ridicare de monumente, de troiţe, sau aşezarea de plăci comemorative etc, se arată pe site-ul asociaţiei.
42 de filiale
AFDPR are 42 de filiale, în fiecare judeţ, inclusiv Municipiul Bucureşti. De asemenea, AFDPR a avut şi două filiale în afara ţării, şi anume la Paris şi Geneva, filiale care în prezent nu mai funcţionează.
La începutul anilor ’90, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, prin fostul ei preşedinte, Constantin-Ticu Dumitrescu, a fost iniţiator şi membru fondator al Asociaţiei Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici, cunoscută sub denumirea de INTER ASSO, acesta fiind şi preşedintele forului respectiv, timp de mai bine de opt ani.
În prezent, actualul preşedinte al AFDPR, Octav Bjoza, este membru în Comitetul Internaţional de Conducere.
AFDPR a organizat cinci congrese internaţionale ale INTER ASSO.
Activitate
AFDPR organizează, anual, adunări generale, în diferite locaţii, respectiv judeţe, în care se dezbat probleme cu care se confruntă membrii acesteia, iar preşedintele prezintă darea de seamă anuală.
O dată la patru ani au loc congrese şi alegeri generale ale conducerilor la nivel de filiale judeţene şi naţional.
De-a lungul anilor, AFDPR a organizat sute de simpozioane şi lansări de carte, a organizat, atât la nivel central, cât şi de filiale, numeroase lansări de carte şi simpozioane interne şi internaţionale, toate având ca temă crimele săvârşite de comunişti împotriva poporului român.
Totodată, membrii AFDPR au susţinut numeroase conferinţe la şcolile de vară organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia ”Academia Civică”.
Memorialul Sighet
Cu sprijinul parţial al statului român, dar şi cu fonduri europene, AFDPR a contribuit la realizarea celui mai important centru de studiere a totalitarismului comunist din zona europeană, ”Memorialul Sighet”, ai cărui ctitori au fost Romulus Rusan, Ana Blandiana şi mai apoi, Ioana Boca.
În 1993 a fost sfinţit Mausoleul ridicat pe Râpa Robilor de la Aiud, proiectat, finanţat şi construit prin grija membrilor AFDPR.
De asemenea, cu sprijinul statului român, AFDPR a iniţiat realizarea monumentului intitulat ”Aripi”, inaugurat în Piaţa Presei Libere din Bucureşti la 30 mai 2016 şi al cărui autor este sculptorul Mihai Buculei.
AFDPR organizează anual întâlniri la nivel de ţară, cu caracter educativ-istoric, dar şi comemorativ-religios, cele mai importante având loc la Memorialul Sighet, se mai arată pe site-ul AFDPR.
Atât la nivelul filialelor judeţene, cât şi în Bucureşti, AFDPR a ţinut sute de conferinţe în faţa elevilor şi studenţilor, în principal având ca temă lupta şi suferinţa foştilor deţinuţi politici şi deportaţi.
Preşedintele AFDPR, Octav Bjoza, a participat la numeroase exhumări de schelete ale unor foşti deţinuţi politici, alături de reprezentanţii IICCMER, ai Procuraturii Militare şi ai Institutului Medico-Legal.
În august 2014 a avut loc la Bucureşti Congresul Asociaţiei internaţionale a foştilor deţinuţi politici şi victime ale comunismului din Europa de Est.
Congresul de la Bucureşti a celebrat 25 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa Centrală şi de Est, comemorând victimele represiunii regimului totalitar comunist şi amintind lupta împotriva dictaturii.
Cu acest prilej, foşti deţinuţi politici şi victime ale comunismului din Europa de Est au vizitat Fortul 13 Jilava şi au putut vedea o expoziţie de documente şi fotografii din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), realizată de Monica Tănase Arnăuţoiu.
Pentru activitatea sa, AFDPR a fost decorată de regele Mihai I al României cu decoraţia ”NIHIL SINE DEO” (2013), de preşedintele României, Klaus Iohannis, cu decoraţia ”Steaua României” în grad de Cavaler (2014), precum şi de Patriarhul României, Daniel, cu decoraţia ”Crucea Patriarhală” (2017). De asemenea, la 21 decembrie 2019, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Asociaţia „21 decembrie 1989”, Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie 1989 Timişoara”, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii au fost decorate de preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni, cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler.
Inventarierea fişelor matricole penale
Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in România, în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici în care au pătimit peste 3 milioane de români dintre care 800.000 de oameni au murit.
Pentru identificarea persoanelor care au fost închise şi/sau persecutate în timpul regimului comunist sunt necesare date cât mai complete şi mai exacte despre acestea.
Proiectul de inventariere a fişelor matricole de penitenciar ale foştilor deţinuţi politici, demarat de IICCMER la jumătatea anului 2007, a ajuns la totalul provizoriu de peste 76.000 de deţinuţi politici.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (I.I.C.C.M.E.R.) publică pe pagina sa de internet fişele deţinuţilor politici. Acestea au o valoare deosebită, atât prin natura informaţiilor oferite, cât şi din perspectiva datelor practice conţinute.
În perioada 1947-1989, penitenciarele şi coloniile de muncă ale României au reprezentat locurile unde au fost deţinute zeci de mii de persoane a căror singură vină a fost faptul că nu erau de acord cu noua ordine politică şi socială impusă de Partidul Comunist Român.
Aceşti oameni au intrat într-un sistem penitenciar care îi considera chiar mai periculoşi decât răufăcătorii de rând, fiind supuşi tuturor rigorilor administrative, dar suferind în plus datorită stigmatului de deţinut politic.
Fiecărui deţinut politic i s-a întocmit cel puţin o fişă matricolă penală. Fişele de penitenciar/fişele matricole penale cu menţiuni specifice au fost păstrate în arhiva Direcţiei Generale a Penitenciarelor (astăzi Administraţia Naţională a Penitenciarelor) şi centralizate la penitenciarul Jilava.
Ce conţinea o fişă de penitenciar
O fişă de penitenciar avea o formă tip, care a variat în funcţie de perioada în care deţinuţilor li s-a întocmit fişa, de fapt o coală cartonată, cu rubrici atât pe faţă, cât şi pe verso.
Pe lângă datele de identificare ale fiecărei persoane (numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, părinţii şi domiciliul) şi cele administrative legate de condamnare (fapta şi descrierea pe scurt a acesteia cu articolul aferent, mandatul de arestare, hotărârea judecătorească, durata şi felul pedepsei), există şi o serie de menţiuni caracteristice situaţiei de deţinut politic (ocupaţia, averea, originea socială şi apartenenţa politică).
Cea mai importantă caracteristică a acestor fişe este împărţirea datelor deţinutului între perioada de dinainte şi perioada de după instalarea regimului de „democraţie populară”.
Unde găsiţi fişele
Cum mulţi dintre noi numărăm în rândurile familie măcar un fost deţinut politic, este important de ştiut că date despre soarta acestuia în perioada detenţiei le putem găsi în fişele matricole penale care pot fi consultate pe site-ul IICCMER. CLICK AICI, pentru a ajunge la secţiunea respectivă, apoi pentru a căuta după nume (exact cum apărarea în documentele de identitate).
