Adunarea de pe 14 februarie 1851 a fost convocată de către G. Creţeanu, student venit la Paris încă din 1848, cu o bursă acordată de Guvernul provizoriu.
Printre membrii ei se numărau şi Dimitrie G. Florescu, A.I. Odobescu, Dimitrie Berindei, dr. P. Iatropol, G. Lecca.
Pentru a propaga mai intens ideile de unire a tinerilor veniţi la Paris pentru studii, sub egida societăţii a apărut, doar în două numere, în mai-iunie 1851, revista lunară cu acelaşi nume, având ca obiective „unitatea naţională, suveranitatea naţională, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor”.
Societatea studenţilor români Junimea română, deşi a existat doar un an, a reuşit să exercite o influenţă majoră în formarea intelectuală a membrilor ei. În întrunirile lor săptămânale, membrii Junimii române”dezbăteau ideile revoluţionare ale generaţiei de la 1848, reuşind astfel perpetuarea idealului de unitate, neatârnare şi demnitate al românilor, militând pentru renaşterea naţională în literatură, industrie şi artă, împărtăşind entuziast şi ideile emigraţiei române.
În acest scop s-a organizat, în mai 1851, comemorarea a trei ani de la Adunarea din 1848 de la Blaj, prilej cu care Nicolae Bălcescu a rostit un înflăcărat discurs, intitulat „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”, publicat apoi în revista societăţii.
Membrii societăţii îndeplineau şi alte misiuni în interesul exilaţilor revoluţionari, ca: strângerea de fonduri, răspândirea unor materiale ce conţineau idei revoluţionare.
Urmărind, în acelaşi timp, să contribuie la formarea intelectuală a membrilor ei, Junimea română a organizat numeroase conferinţe cu teme diverse, inclusiv culturale.
Astfel, Al. Odobescu a susţinut, în cadrul unei şedinţe din martie 1851, prelegerea despre „Viitorul artelor în România”.
Sursa: Agerpres
