Actul de naștere a Căilor Ferate Române

 

Se împlinesc 150 de ani (1869) de la inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu. Primul tren a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată).

Inaugurarea oficială a avut loc la 31 octombrie (19 octombrie pe stil vechi) 1869, primul tren fiind denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva „Michaiu Bravu” condusă de Sir John Trevor Barkley, industriaşul care conducea firma care a construit linia.

Data marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române.

”Trenul de onoare Michaiu Bravu” a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa.

Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone.

La data inaugurării, linia Filaret – Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie: Sabaru, Giurgiu, Bucuresci, Argeşiu, Progresul, Dunărea, Dâmboviţa, Călugăreni şi Michaiu Bravu, scrie RADOR.

CFR, ca instituţie, a fost fondată în 1880, iar prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisa la 20 august 1854 şi făcea legătura între Oraviţa (în Banat) şi Baziaş, port la Dunăre.

Având o lungime de 62,5 km, linia a fost folosită iniţial doar pentru transportul cărbunelui, scrie cfr.ro.

Începând cu 12 ianuarie 1855, linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Banatul fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac.

Relaţia Oraviţa – Baziaş a fost deschisă şi pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856, după ce au fost efectuate diverse îmbunătăţiri tehnice la linie.

Între 1864 şi 1880, diverse căi ferate au fost construite pe teritoriul Principatelor Unite. Compania engleză John Trevor-Barkley a început construcţia liniei Bucureşti – Giurgiu la 1 septembrie 1865. Bucureşti – Giurgiu a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp. 

La 13 septembrie 1865, construcţia primei linii Bucureşti – Giurgiu a fost concesionată societăţii britanice Barkley – Stabiforth. Lucrările terasamentelor au început în 1867 pentru ca în 1868, la Giurgiu, să fie aduse primele două locomotive destinate remorcării trenurilor de lucru.

La 17 iunie 1869 a fost promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării.

Linia ferată între București Filaret și Giurgiu măsura inițial 67 de kilometri.

În septembrie 1866 Parlamentul României a aprobat construcţia unei linii de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, care să trecă prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi şi Tecuci, toate oraşe importante la acea vreme. Costul construcţiei era de 270.000 de franci de aur pe kilometru şi construcţia a fost încredinţată consorţiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe etape. Primul tronson: Piteşti – Bucureşti – Galaţi – Roman, a fost deschis la 13 septembrie 1872, iar tronsonul Vârciorova – Piteşti pe 9 mai 1878.

Linia Vârciorova – Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviare, deoarece făcea legătura între extremităţile ţării, realizând o conexiune importantă pentru călători şi marfă între oraşe importante ale Regatului României.

Gara de Nord din Bucureşti a fost inaugurată la 10 septembrie 1868. În ianuarie 1880 Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova – Roman din administrarea privată a consorţiului Strousberg în administrare naţională, iar guvernul a înfiinţat instituţia Căilor Ferate Române, care continuă să existe şi astăzi.