Expunerea de motive la legea de înfiinţare a Academiei de Ştiinţe Medicale a fost făcută de prof. Daniel Danielopolu (foto), care a devenit secretar permanent al Academiei până în 1948.
În tot acest timp existenţa acestui for medical a exprimat nevoia societăţii româneşti de a dispune de un corp profesional de elită, constituit din personalităţi recunoscute pentru contribuţia lor la dezvoltarea aspectelor teoretice şi practice ale biomedicinei, medicinei clinice, sănătăţii publice, disciplinelor farmaceutice ori ale tehnologiilor medicale.
Din 1935
Academia de Ştiinţe Medicale a fost înfiinţată la 17 aprilie 1935, prin Legea nr. 91 votată de Camerele legiuitoare ale României şi promulgată prin Decretul Regal nr. 1076 din 1935, potrivit site-ului oficial al Academiei, www.adsm.ro, citat de Agerpres.
La baza înfiinţării acestui for au stat două obiective majore: contribuirea la progresul cunoştinţelor ştiinţifice în domeniul medicinei umane în ţara noastră; studierea şi dezbaterea obiectivelor ştiinţifice ale organizării sanitare, asistenţei şi asigurărilor sociale şi avizarea acestora pe baza concluziilor stabilite.
41 de membri
La înfiinţare, Academia de Ştiinţe Medicale număra 41 de membri, personalităţi validate de plenul Academiei. Avea autonomie organizatorică şi administrativă, iar în structura şi funcţionarea sa avea o diviziune ştiinţifică şi una de organizare.
Diviziunea ştiinţifică cuprindea şase secţiuni de specialitate, iar diviziunea de organizare dispunea de două comisii permanente: una de sănătate publică, asistenţă şi asigurări sociale şi alta de învăţământ medical şi farmaceutic. De asemenea, putea propune autorităţilor diferite modificări în toate problemele de organizare sanitară, asistenţă socială şi învăţământ medical ori farmaceutic.
În 1948, forul a fost încorporat în secţia de ştiinţe medicale a Academiei Române, dar a fost reînfiinţat în 1969, prin Decret al Consiliului de Stat nr. 590, cu atribuţii diminuate, potrivit site-ului oficial al Academiei.
După Ceaușescu
Din 1990, sub îndrumarea academicianului Ştefan Milcu, preşedintele forului, a început un proces de reorganizare a Academiei de Ştiinţe Medicale, fiind înfiinţate noi filiale, noi secţii de specialitate şi institute de cercetări. În 1992, a fost actualizat şi statutul acesteia, ocazie cu care apar dezvoltări noi de activităţi în domeniile bioeticii, informaticii medicale, reţelelor operaţionale de telemedicină şi al comunicării curente cu filialele din ţară, precum şi cu unele instituţii academice din străinătate.
În 2004, prin Legea nr. 264 s-a restabilit situaţia din 1935, potrivit sursei amintite, astfel că, în prezent, Academia de Ştiinţe Medicale funcţionează pe baza acestei legi şi a Statutului aprobat prin H.G. nr. 1665/2004, în cadrul Spitalului Colţea din Bulevardul I. C. Brătianu nr.1, Sector 3, potrivit www.adsm.ro.
În octombrie 2012, Academia de Ştiinţe Medicale a semnat un protocol de colaborare cu prestigioasa Academie Naţională de Medicină a Franţei, for al cărui membru a devenit, în decembrie 2013.
Academia de Ştiinţe Medicale are 190 membri titulari, 41 de membri corespondenţi şi membri de onoare din ţară şi străinătate.
Pe lângă aceasta funcţionează Fundaţia Academiei de Medicină, Editura Academiei de Ştiinţe Medicale şi este tipărit cu regularitate Buletinul Academiei de Ştiinţe Medicale.
Președinți
De-a lungul existenţei sale i-a avut ca preşedinţi pe: prof. dr. Constantin Angelescu (1935-1948); acad. Aurel Moga (1969-1977); acad. Constantin Arseni (1984-1989); acad. Ştefan Milcu (1990-1997); acad. Nicolae Cajal (1997-2004); prof. dr. Dan Enăchescu (2004-2006); acad. Laurenţiu Mircea Popescu (2006-2011), prof. dr. Irinel Popescu (2011-2019).
