Cercetător şi inventator în domeniul luminii polarizate şi al laserelor, Ion I. Agârbiceanu s-a născut, la 6 ianuarie 1907, la Bucium-Şasa, judeţul Alba, fiind fiul prozatorului Ion Agârbiceanu.
A învăţat în Liceul „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, apoi a urmat studii universitare la Institutul Electrotehnic din Bucureşti (1925-1929).
În 1934, a obţinut doctoratul la Facultatea de Ştiinţe din Paris.
Teza semnată de Ion I. Agârbiceanu, realizată sub coordonarea profesorului A. Cotton, abordează spectroscopia şi este intitulată ”Recherche sur le spectre de fluorescence et d’absorption des vapeurs de Iodine”.
Din 1935, lucrează câţiva ani în industrie, în România şi în Marea Britanie. În 1941 devine asistent la Universitatea din Bucureşti, apoi şef de lucrări la Catedra de Fizică Generală (1943), profesor (1948) şi şef de catedră la Institutul de Petrol şi Gaze.
Este transferat, în 1951, la Facultatea de Fizică din Bucureşti, devenind ulterior şef al Catedrei de Fizică din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti (1955-1971).
Începând din 1956, la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti s-a organizat un laborator de ”metode optice în fizica nucleară”.
Acolo, în 1962, sub conducerea lui Ion I. Agârbiceanu, s-a realizat cel dintâi laser cu gaz (heliu-neon) din România, cu radiaţie infraroşie.
Rezultatele obţinute au fost prezentate şi în volumul ”Contributions á l’étude des lasers aux gas”, apărut în anul 1963.
În 1969, laboratorul devine Secţia de Radiaţii şi Plasmă, profilându-se pe probleme de fizică şi tehnică a laserelor şi pe studiul plasmei de mare energie.
Ion I. Agârbiceanu a realizat însemnate studii şi în problema luminii polarizate (”Polarizarea parţială a luminii prin emisie”, 1951; ”Polarizarea fluorescenţei”, 1951; ”Lumina polarizată”, 1956).
A prezentat în peste 100 de lucrări ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, rezultatele cercetărilor sale în spectroscopie moleculară şi fluorescenţă, polarizarea luminii, elipsometrie, structuri hiperfine, metode optice în fizica nucleară, spectroscopia hertziană, studiul laserelor şi aplicaţiile lor etc.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 21 martie 1963. Ion I. Agârbiceanu a fost, de asemenea, reprezentant al României în Uniunea Internaţională de Fizică Pură şi Aplicată, în Grupul European de Spectroscopie Atomică, precum şi vicepreşedinte al Comitetului Român de Fizică, afiliat Societăţii Europene de Fizică.
Sursa: Agerpres
