O carte cu coperta roșie, care povestește aventurile imaginare ale unui personaj mitic al folclorului american, tăietorul de lemne uriaș Paul Bunyan. Această poveste pentru copii a fost restituită unei biblioteci din cartierul new-yorkez Queens, la 23.000 de zile de când fusese împrumutată. Adică după mai bine de 63 de ani.
Betty Diamond, în vârstă de 74 de ani, este cea care a păstrat cartea în toți acești ani. Astăzi, ea trăiește în Madison, un oraș din nordul Statelor Unite, unde a predat literatura la universitate, relatează New York Times.
Când Betty a împrumutat cartea Ol’Paul a scriitorului american Glen Rounds, avea doar zece ani și locuia la New York. Era în primăvara anului 1957, iar fetița, pasionată de literatură, adora să meargă la bibliotecă.
A luat așadar cartea de aventuri acasă, a citit-o, însă a uitat să o ducă înapoi. După mai multe săptămâni, Betty și-a amintit că nu a restituit cartea împrumutată.
Însă nu a făcut nimic: „Îmi era rușine să duc cu întârziere o carte înapoi la bibliotecă”.
Betty Diamond și-a continuat viața. A mers la liceu, apoi la universitate. Cartea cu coperți de culoare roșie a rămas la ea.
Ol’Paul a însoțit-o la Madison, găsindu-și loc în rafturile noii biblioteci. Când mai umbla printre cărțile sale, dădea cu ochii de coperțile roșii și o încerca un sentiment de vinovăție.
Până într-o zi, când a decis „să își asume vinovăția”, după cum spune ea însăși.
Expediază Ol’Paul la biblioteca din Queens prin poștă, însoțită de o scrisoare cu explicații și o donație de 500 de dolari.
Suma acoperă cu vârf și îndesat penalitățile pe care le-ar fi putut reclama instituția, scrie New York Times.
Betty Diamond nu este singurul client care a restituit o carte cu întârziere de mai multe decenii, spune directorul bibliotecii new-yorkeze, Nick Buron.
Adesea, abonații uită de volumul împrumutat și îl găsesc mult mai târziu, atunci când se mută, de pildă.
„Oamenilor le vine greu să arunce o carte la gunoi. Pentru mine, acest lucru spune multe despre valoarea pe care o acordăm scrierilor”, afirmă Buron.
Povești asemănătoare celei a lui Betty Diamond fac cu regularitate turul presei. În 2016, o pensionară britanică a restituit o carte tot cu 63 de ani întârziere.
Era vorba de Călătorie cu un măgar prin Cevennes de Robert Louis Stevenson, împrumutată de la biblioteca unui liceu din North Walsham, în vestul Angliei, în 1953.
Pensionara a prezentat scuze și nu a fost nevoită să plătească penalizări, relata la vremea respectivă canalul britanic ITV.
A fost norocoasă. În 2003, o locuitoare a localității Kewanee, din SUA, a trebuit să plătească penalități de 345 de dolari pentru o carte împrumutată de la bibliotecă și restituită cu 47 de ani întârziere.
Este cea mai mare amendă pentru un astfel de gest, potrivit Guinness Book.
Uneori, cei care întârzie riscă închisoarea. În 2019, o femeie americană de 27 de ani a fost citată la tribunal, sub acuzația că nu a restituit cărțile de la bibliotecă. Risca o pedeapsă de 93 de zile de detenție.
Însă, așa cum a relatat canalul american de televiziune Wilx, acuzațiile împotriva femeii au fost abandonate.
