„Magazin istoric pentru Dacia„ a apărut la Bucureşti, lunar, între anii 1845-1848, sub conducerea lui N. Bălcescu şi a lui A.T. Laurian, apoi la Viena (1851), sub conducerea celui de-al doilea.
Încă de la primul număr, revista a fost salutată de intelectuali din Moldova, Muntenia şi Transilvania, de publicaţii ca „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, ”Albina românească” (Gh. Asachi), ”Arhiva românească” (M. Kogălniceanu).
Articolul-program
Prospectul-program, difuzat cu şase luni înaintea apariţiei, a fost scris, probabil, de N. Bălcescu şi concretiza intenţia redactorilor de a realiza o publicaţie pentru românii din toate provinciile, care să stimuleze cunoaşterea şi studierea multilaterală a istoriei naţionale.
Citește și „Democrațiea” românească de la Pesta și Bălcescu
Acest articol-program sintetiza preocupările filologice şi arheologice ale lui A.T. Laurian şi ideile lui Bălcescu despre istorie: „românii au trebuinţă astăzi să se întemeieze în patriotism şi în curaj şi să câştige statornicie în caractere”, „istoria este cea dintâi carte a unei naţii” sau „o naţie fără istorie este un popor barbar”.
Redactorii revistei anunţau că intenţionează să publice „o colecţie de vreo zece letopiseţe sau cronici ce tratează istoria ambelor principate, în manuscrise originale necunoscute până acum publicului” şi alte documente istorice.
Materialele erau clasificate în şase compartimente intitulate: 1. Cronicul românesc – cronici şi anale; 2. Diplomaticul românesc – acte oficiale autentice, hrisoave, anaforale etc; 3. Memoratoriul dacian – documente istorice despre Dacia din autorii vechi; 4. Inscriptoriul dacian – material epigrafic; 5. Disertatoriul istoric – studii istorice; 6. Buletinul bibliografic – lista scrierilor naţionale sau străine care ating Dacia şi istoria ei.
În paginile revistei au fost publicate cronici din Muntenia şi Moldova, acte, hrisoave şi scrisori oficiale, traduceri din cronici sau lucrări istorice străine referitoare la români, inscripţii de pe monumente vechi, de asemenea au fost prezentate, critic, cele mai însemnate cărţi sau colecţii de documente apărute.
Bălcescu a tipărit aici câteva din scrierile sale care l-au impus ca istoric.
Sursa: Agerpres
