Într-una dintre cele mai decisive bătălii din istorie, o mare armată romană condusă de Valens, împăratul roman al Orientului, este înfrântă de vizigoți în bătălia de la Adrianopol, în Turcia de astăzi. Două treimi din armata romană, inclusiv împăratul Valens însuși, au fost măcelăriți de barbari.
9 august 378: Romanii au fost înfrânți la Adrianopol
Potrivit istoricilor latini Ammianus Marcellinus și Paulus Orosius, la 9 august 378, Valens și cea mai mare parte a armatei sale au fost uciși luptând împotriva goților în bătălia de la Adrianopol, lângă Hadrianopolis în Tracia (Adrianopol, Edirne).
După o scurtă ședere care a avut ca scop întărirea trupelor sale și câștigarea unui punct de sprijin în Tracia, Valens s-a mutat la Adrianopol. De acolo, a mărșăluit împotriva armatei barbare confederate la 9 august 378 în ceea ce avea să fie cunoscută ca Bătălia de la Adrianopol. Deși s-au încercat negocieri, acestea au eșuat atunci când o unitate romană a ieșit în față și a dus ambele tabere în luptă. Romanii au rezistat la început, dar au fost zdrobiți de sosirea surpriză a cavaleriei vizigote, care le-a despicat rândurile.
Aripa sa dreaptă de cavalerie a ajuns în tabăra goților cu ceva timp înainte de sosirea aripii stângi. Era o zi foarte caldă și cavaleria romană a fost angajată fără sprijin strategic, irosindu-și eforturile în timp ce suferea în căldură.
Între timp, Fritigern a trimis încă o dată un emisar al păcii în manipularea sa continuă a situației. Întârzierea rezultată a făcut ca romanii prezenți pe câmp să înceapă să cedeze în fața căldurii.
Încoronat în 364 d.Hr., împăratul Valens a inițiat războiul împotriva vizigoților semicivilizați în 364 și până în 369 i-a învins. Vizigoții sub conducerea lui Fritigern au primit permisiunea de a se stabili la sud de Dunăre în Imperiul Roman, dar, supuși unor măsuri opresive din partea oficialilor romani, s-au revoltat în curând. În 378, Valens a trimis o armată romană împotriva lui Fritigern, iar la 16 kilometri de Adrianopol romanii au dat peste barbarii masați. Cum cavaleria vizigotă era plecată într-o misiune de căutare a hranei, Valens a ordonat un atac în grabă la 9 august. Inițial, romanii i-au respins pe barbari, dar apoi cavaleria vizigotă s-a întors brusc, punându-i pe romani pe fugă și forțându-i să se retragă. Călăreții au coborât apoi și au măcelărit infanteria romană care fugea. Circa 20.000 din 30.000 de oameni au fost uciși, inclusiv împăratul Valens.
Victoria decisivă a vizigoților în Bătălia de la Adrianopol a lăsat Imperiul Roman de Răsărit aproape fără apărare și a stabilit supremația cavaleriei asupra infanteriei, care avea să dureze mileniul următor. Împăratul Valens a fost succedat de Teodosie cel Mare, care s-a luptat să respingă hoardele de barbari vizigoți care jefuiau Peninsula Balcanică.
