Colonizarea Dobrogei de Sud
Cadrilaterul a fost un motiv constant de dispută între România și Bulgaria, deși populația cea mai numeroasă din acea regiune era cea reprezentată de turco-tătari. În anul 1913, la finalul celor două războaie balcanice, în care a Bulgaria a fost înfrântă, România a luat înapoi Cadrilaterul până în Primul Război Mondial când Bulgaria l-a ocupat temporar.
România se angajase în tratele de pace de după Primul Război Mondial, respectând astfel drepturile minorităților cu privire la proprietate, învățământ în limba proprie, asistență juridică și drept de vot.
Colonizarea Dobrogei de Sud cu cetățeni români de pe întreg teritoriul național a făcut să crească fondul emigrării unor părți din populația bulgară în Bulgaria. Pe lângă această politică, România a dezvoltat și rețeaua de drumuri ale Cadrilaterului, dezvoltarea orașelor Silistra, Bazargic și Balcic. Castelul Reginei Maria este principalul punct de atracție al orașului, grădina sa fiind una dintre cele mai renumite.
Între 1918-1940, România a dus o politică externă francofilă și anglofilă, ceea ce a rezultat în prăbușirea granițelor sale în 1940 sub noua ordine europeană a Germaniei Naziste. Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a schimbat soarta acestei regiuni, Franța lăsând soarta Cadrilaterului în mâinile lui Adolf Hitler care a hotărât să îl atribuie Bulgariei.
Tratatul prin care a fost cedat Cadrilaterul
În luna iunie 1940, Uniunea Sovietică în acord cu Germania, ocupa Basarabia și Bucovina de Nord prin două ultimatumuri transmise guvernului de la București. La sfârșitul lunii august 1940, prin tratatul de la Viena, Ungaria ocupa Transilvania de Nord iar pe 7 septembrie 1940 la Craiova se semna tratatul prin care România ceda Cadrilaterul Bulgariei.
Între 20 septembrie și 1 octombrie 1940, 110.000 de români au fost mutați în Dobrogea, iar în locul lor au fost aduși 77.000 de bulgari care locuiseră anterior în Dobrogea. Presiunile sovietice de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial a făcut românii să renunțe la revendicarea Cadrilaterului sau la o parte din el. Astfel, Castelul din Balcic a rămas în proprietatea privată a Regelui Carol al II-lea al României până în 1948, când a fost confiscat de statul bulgar.
