30 de ani de reclădire. Custodele Coroanei: „Nu m-am gândit niciodată să renunţ la România”

 

La 18 ianuarie 1990, după 42 de ani de Exil impus, păşeau pe pământ românesc primii membri ai Familiei Regale a României, (pe atunci) Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta şi Alteța Sa Regală Principesa Sofia a României.

Cursa Swiss Air de la Geneva nu le aducea numai pe două dintre fiicele Regelui, într-o misiune de reprezentare, ci şi pe cea care, începând cu anul 2017, a devenit suverana Casei Regale a României, Majestate şi Custode al Coroanei.

Primul pas

Gestul regal a reprezentat primul pas în reconstrucţia prezenţei instituţionale, publice şi dinastice a Coroanei în România, arată romaniaregala.ro.

Majestatea Sa Margareta venise însă în primul rând pentru a relua contactul cu societatea românească, după atâţia ani de exil şi dezinformare; pentru a observa nevoile imediate ale românilor (şi acestea erau multe şi urgente, de la hrană pentru copii până la instrumente pentru spitale); şi pentru a pregăti revenirea în ţară a Regelui Mihai I.

În paralel, în ţară, se forma o structură incipentă de susţinere a Regelui şi a Coroanei, atât dintre supravieţuitorii opresiunii comuniste (precum eroina Doina Cornea sau maestrul Eleodor Focşeneanu, devenit şi primul avocat al Regelui după 1989), cât şi din tineri care vedeau în Monarhie forma legitimă şi corectă de guvernare pentru România.

Asociaţii promonarhiste

Tot în anul 1990 s-au înfiinţat şi primele asociaţii promonarhiste, dintre care cea mai longevivă a fost “Amicii Regelui Mihai”, din Arad (închisă în anul 2018), aminteşte sursa citată.

Alături de InfoRR (Asociaţia pentru Informare despre Regatul României), acestea nu doar că au reunit personalităţi doritoare să contribuie la reconstrucţia prezenţei regale în România, ci au oferit Regelui şi Familiei Regale informaţii de pe teren, necesare pentru pregătirea vizitelor în ţară şi pentru organizarea ajutoarelor necesare României.

Prima încercare de vizită a Regelui

O primă încercare de vizită a fost făcută de Rege în aprilie 1990, cu ocazia Paştilor, când însă Guvernul a împiedicat plecarea Familiei Regale din Elveţia.

Prima posibilitate reală de sosire la Bucureşti a avut loc abia în decembrie 1990, cu ocazia Crăciunului, Regele sosind în acest scop cu avionul la Otopeni, unde în urma controlului paşapoartelor, găsit în ordine, Familia Regală a plecat, însoţită de presa internaţională, spre Mânăstirea Curtea de Argeş.

Ei au fost opriţi pe Şoseaua Bucureşti-Piteşti şi, fără o explicaţie, au fost conduşi înapot la Otopeni de unde au fost expulzaţi în dimineaţa zilei de 26 decembrie. Momentul a rămas unul de tristă amintire atât pentru Familia Regală, cât şi pentru publicul larg, care a înţeles că expulzarea nu avea decât motive politice, şi nu juridice.

Familia Regală nu se lăsa însă abătută de la misiunea ei.

Fundaţia Principesa Margareta

Tot în anul 1990 a fost fondată Fundaţia Principesa Margareta a României (actualmente Fundaţia Regală Margareta a României), mai întâi în Elveţia, dobândind ulterior recunoaştere şi la Bucureşti, precum şi în alte state (Belgia, Franţa, SUA).

Custodele Coroanei Române, Margareta, a declarat vineri că nu s-a gândit niciodată să renunţe a sluji România în cei 30 de ani de când a călcat pe pământ românesc, afirmând că este ţara sa, relatează agerpres.ro.

Eveniment

Custodele Coroanei Margareta a participat, alături de principele Radu, de principesele Sofia şi Elena, de principele Leka al Albaniei şi de alte 50 de personalităţi din România, Suedia, Olanda, Belgia, Germania, Franţa, Italia, Spania, Elveţia, la un eveniment dedicat împlinirii a 30 de ani de la venirea Majestăţii Sale în ţară, desfăşurat la Librăria Cărtureşti Carusel.

„Nu, nu, nu, nu. Niciodată. Din când în când mi-a fost… oooo… nu mai pot, dar nu, de renunţat, nu. E ţara mea”, a declarat Custodele Coroanei la finalul lansării volumelor „Lumea Majestăţii Sale” şi „Trei Decenii ale Coroanei”.

„Când am fost pe pământ românesc, aceasta a fost ceva teribil, într-un fel. Prea mult, că nu sunt cuvinte. Şi am creat imediat o echipă, Fundaţia (Fundaţia Regală Margareta a României – n.r.). Şi sora mea a fost cu mine în avion. (…) Eu sunt o persoană de echipă. Deci, asta a fost cel mai important lucru. Nu îmi place să fiu lăudată. Asta nu e important. Important este că oamenii au înţeles mai bine ce este România, care nu a fost pe hartă atunci şi că am reuşit să facem ceva şi fiecare din persoanele de aici nu numai că au scris ceva, ci au dat şi pentru Fundaţie. Fiecare a dat generos. Sau timp, sau obiecte, sau bani, sau personalitate, profesionalism, ceva. Foarte frumos pentru ţara noastră”, a spus MS Margareta presei.

Cel mai frumos moment

Custodele a mărturisit că realizarea fundaţiei a fost cel mai frumos moment din cei 30 de ani, iar cel mai greu – când autorităţile anilor ’90 nu au permis şederea Regelui Mihai în România.

„Când am creat fundaţia, asta e prima, pentru că am văzut că oamenii au voinţă, au generozitate şi când m-am căsătorit, evident, când m-am întâlnit cu Principele. Când a fost dat afară Regele Mihai, tatăl meu, a fost teribil”, a mai spus ea.

Nu trebuie să abandonăm niciodată

MS Margareta a mărturisit că iubeşte generozitatea românilor, simţul umorului, energia creativă şi faptul că „din când în când sunt încăpăţânaţi”.

A mai afirmat că îi place Săvârşinul, dar şi alte oraşe, care au fiecare ceva deosebit, şi a adăugat că în aceşti 30 de ani a învăţat că „nu trebuie niciodată să abandonăm”. „Să mergem înainte, pas cu pas, cu pas, încet, încet, aşa şi în sfârşit putem să ridicăm capul să vedem şi soarele”, a încheiat Custodele Coroanei.

Despre cele două volume au vorbit, alături de reprezentanţi ai Editurilor Corint şi Curtea Veche, Sandra Gătejeanu-Gheorghe şi Daniel Şandru, autori şi coautori ai lucrărilor.

Volume

O culegere de 45 de eseuri, volumul „Lumea Majestăţii Sale” este publicat de Editura Corint şi a fost coordonat de profesorii Alexandru Muraru şi Daniel Şandru.

Primul capitol cuprinde „cuvinte regale” despre Margareta, Custodele Coroanei, şi sunt semnate de membri ai Familiei Regale române (Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia, Principesa Maria) şi de membri ai Familiilor Regale europene (Principele de Wales, Principele Moştenitor al albanezilor).

Despre rolul instituţional al Casei Regale şi al Majestăţii Sale vorbesc în carte Ioan Aurel Pop, Andrew Popper, Ioan-Luca Vlad, Alexandru Muraru, Radu Carp şi Corinne Fery von Arx.

Volumul ”Margareta. Trei decenii ale Coroanei”, ce poartă semnătura Sandrei Gătejeanu-Gheorghe, face parte din Colecţia Regală a Editurii Curtea Veche. Cartea prezintă, în 30 de scurte capitole alcătuite din text, fotografii şi documente, jurnalul fiecăruia dintre cei 30 de ani petrecuţi de Majestatea Sa Margareta şi de Familia Regală în ţară, din ianuarie 1990 până astăzi.