În 29 iulie 1991, a fost emisă Legea nr. 51 privind siguranţa naţională a României, prin care sunt stabilite ameninţările la adresa siguranţei naţionale a României.
Conform acestei legi, Serviciul Român de Informaţii este stabilit drept organ de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
Totodată, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării coordonează demersurile instituţionale pentru siguranţa naţională, conform www.sri.ro.
Adoptarea Legii nr. 14, la 24 februarie 1992, a vizat organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, fiind determinate juridic principalele sarcini şi atribuţii ale principalei instituţii de informaţii a României.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat, în noiembrie 2001, un nou Regulament de Funcţionare a Serviciului Român de Informaţii.
În martie 2008, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are loc adoptarea hotărârii privind aprobarea Structurii şi Regulamentului de Funcţionare a Serviciului Român de Informaţii.
La 25 martie 2008, a intrat în vigoare o nouă schemă de organizare a Serviciului Român de Informaţii, prin adoptarea sa în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Regulamentul actual
Procesul de transformare instituţională la nivelul serviciului a continuat în decembrie 2010 prin aprobarea unui nou Regulament de Funcţionare al SRI şi o nouă organigramă în baza căreia principalul serviciu de informaţii al ţării îşi desfăşoară activitatea şi în prezent.
Pentru adaptarea consecventă la noul spectru de ameninţări şi de transmitere a informaţiilor pe fondul dezvoltării fulminante a mediului online, Serviciul Român de Informaţii a adoptat o nouă perspectivă strategică – ”SRI în era informaţională” pentru perioada 2011-2015.
Rolul oficial
La 10 decembrie 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat Strategia de Informaţii 2015-2019, prin care sunt stabilite la nivel programatic principiile în baza cărora îşi fundamentează Serviciul activitatea şi sunt identificate, totodată, direcţiile prioritare de acţiune în deplin acord cu Strategia Naţională de Apărare a Ţării.
Rolul Serviciului Român de Informaţii este de a proteja valorile democratice ale României, siguranţa cetăţenilor, securitatea economică şi secretele de stat. Are rol principal în prevenirea şi combaterea acţiunilor de spionaj, a terorismului şi a criminalităţii organizate transfrontaliere care afectează securitatea naţională.
Apărarea secretului de stat
Potrivit Legii nr.14 din 24 februarie 1992, Art. 2, ”Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, conform legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României”.
Totodată, conform Art. 3 al Legii nr.14 din 24 februarie 1992, Serviciul Român de Informaţii ”asigură apărarea secretului de stat şi prevenirea scurgerii de informaţii care, potrivit legii, nu pot fi divulgate”.
Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament, conform Art. 1 din Legea nr. 14 din 24 februarie 1992. Controlul este exercitat prin Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI.
Colaborează cu serviciile din țările NATO
Serviciul colaborează cu instituţii omoloage din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice pentru consolidarea securităţii spaţiului euro-atlantic, fiind un important contributor de expertiză atât pentru partenerii din NATO cât şi pentru Uniunea Europeană. Este instituţia centrală în ce priveşte combaterea terorismului, atât prin intermediul structurii specifice Brigada Antiteroristă, cât şi prin personalul specializat din cadrul direcţiilor Serviciului.
Prin ofiţerii săi şi personalul specializat, SRI participă constant la exerciţii şi forme de pregătire specifice pe plan internaţional pentru îmbunătăţirea capacităţii de combatere a fenomenului terorist. Este cea mai importantă componentă a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, care a fost instituit juridic prin Legea 535/2004.
Pentru sporirea nivelului de interoperabilitate euro-atlantică şi pentru dezvoltarea continuă în ce priveşte pregătirea specializată, Serviciul desfăşoară exerciţii comune cu instituţii similare din NATO şi din afara spaţiului euro-atlantic, iar specialiştii săi participă la programe de formare specifică organizate de instituţii de profil din străinătate
