24 august 1572: Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu
Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu a avut ca fundal rivalitățile politice și religioase de la curtea Franței.
Cu două zile mai devreme, Ecaterina ordonase asasinarea amiralului Gaspard de Coligny, un lider hughenoț care, în opinia ei, îl îndemna pe fiul ei la război cu Spania. Cu toate acestea, Coligny a fost doar rănit, iar Charles a promis să investigheze asasinatul pentru a-i liniști pe hughenoții furioși. Ecaterina l-a convins apoi pe tânărul rege că hughenoții erau pe punctul de a se răzvrăti, iar acesta a autorizat asasinarea liderilor lor de către autoritățile catolice. Cei mai mulți dintre acești hughenoți se aflau la Paris în acel moment, sărbătorind căsătoria liderului lor, Henric de Navarra, cu sora regelui, Margareta.
A fost întocmită o listă a celor care urmau să fie uciși, în frunte cu Coligny, care a fost bătut cu brutalitate și aruncat pe fereastra dormitorului său chiar înainte de zorii zilei de 24 august. Odată ce au început crimele, mulțimi de parizieni catolici, aparent copleșiți de sete de sânge, au început un masacru general al hughenoților. La 25 august, Charles a emis un ordin regal pentru a opri crimele, dar rugămințile sale au rămas fără ecou, iar masacrele s-au extins. Masacrele în masă au continuat până în octombrie, ajungând în provinciile Rouen, Lyon, Bourges, Bourdeaux și Orleans. Se estimează că 3.000 de protestanți francezi au fost uciși în Paris și până la 70.000 în toată Franța. Masacrul din ziua de Sfântul Bartolomeu a marcat reluarea războiului civil religios în Franța.
Vestea masacrului a fost salutată de Filip al II-lea al Spaniei, iar Papa Grigore al XIII-lea a comandat o medalie pentru a celebra evenimentul. Națiunile protestante au fost îngrozite. Pentru a explica masacrul, Carol, asumându-și responsabilitatea pentru acesta, a susținut că a existat un complot al hughenoților împotriva coroanei.
