Online

207 ani de când corupția ne-a lăsat fără Basarabia

 Cătălin Pena
207 ani de când corupția ne-a lăsat fără Basarabia

Pe 16 mai 1812, Imperiul Otoman ceda Rusiei teritoriul dintre Prut şi Nistru, un ținut, Basarabia, care nu îi aparţinea lui, ci Principatului vasal al Moldovei.

Cedarea Basarabiei a fost prosibilă pentru că delegaţii turci care negociau Pacea de la Bucureşti au fost mituţi de generalul rus Kutuzov, cel care avea să devină, în acelaşi an, învingătorul lui Napoleon Bonaparte, în campania acestuia din Rusia. Iniţial, Rusia a încercat să ocupe ambele Principate Române, apoi a cerut întreaga Moldovă, iar în a treia fază, Moldova dintre Siret şi Nistru, pentru ca, în final, să primească teritoriul dintre Nistru şi Prut.

Zeci de mii de români au venit dincoace de Prut, în ţara rămasă liberă. Această tragedie şi-a pus amprenta şi asupra naşterii statului român modern, spunea academicianul Ioan Aurel Pop acum doi ani la RFI.

Ne-am trezit la momentul 1859, când s-au unit Moldova şi Ţara Românească că jumătate din Moldova, mai mult chiar, fiindcă nordul era sub stăpânire austriacă, habsburgică, n-au putu să facă corp comun cu Țara românească. Ceea ce înseamnă că, în trecut, imperiile multinaţionale străine reuşiseră, peste voinţa românilor, să îndeplinească ceea ce urmăreau ele. Şi din acest punct de vedere, luarea Basarabiei din trupul Moldovei, în anul 1812, a privat poporul român de unitatea politică la care avea dreptul ca orice popor european”, a spus Ioan Aurel Pop

Basarabia a rămas sub ocupaţie rusească până în 1918, când s-a unit cu Regatul României. În 1940, ea a fost, însă, din nou, ocupată de ruşi şi dezmembrată. Sudul Basarabiei şi nordul Bucovinei au fost încorporate în Ucraina, iar partea centrală a Basarabiei a format Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. Aceasta şi-a proclamat independenţa în 1990 şi a fost sfâşiată de războiul provocat în Transnistria.

Cred că această întâmplare, nerefricită pentru noi, se repercutează până astăzi în ideea de limbă română şi limbă moldovenească, adică în acest separatism despre care se vorbeşte, în insinuările care se fac legate de o Moldovă mare. Toate aceste lucruri arată fie ignoranţă, fie un scop precis de a denatura istoria şi de a dezinforma publicul, iar pe fondul lipsei de cunoştinţe de astăzi, a lipsei de cultură generală, aceste lucruri pot prinde”, explica Ioan Aurel Pop consecinţele actuale ale ocupării Basarabiei din 1812.

 

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric