Online

16 milioane de cetăţeni din RDG au aderat la Comunitatea Europeană la 3 octombrie 1990

 Marina Constantinoiu
16 milioane de cetăţeni din RDG au aderat la Comunitatea Europeană la 3 octombrie 1990

În urmă cu 29 de ani, la 3 octombrie 1990, cele două Germanii, Republica Federală şi Republica Democrată, s-au unificat. Ulterior s-a hotărît ca acest eveniment istoric să fie sărbătorit anual sub denumirea de Ziua unităţii germane (Tag der deutschen Einheit).

Germania Federală (RFG) era una dintre cele şase ţări fondatoare ale Comunităţii Economice Europene, în 1957.

La 3 octombrie 1990, 16 milioane de cetăţeni ai Republicii Democrate Germane (RDG) au aderat la Comunitatea Europeană.

În acea zi, procesul de reunificare a Germaniei era încheiat. Drept consecinţă, RDG şi RFG formau de acum Germania pe care o ştim azi, iar Berlinul a devenit din nou un singur oraş, prin realipirea Berlinului de Est la cel de Vest.

RDG a aderat la Republica Federală Germană pe 3 octombrie 1990, dizolvându-se, practic, ca stat individual, comentează dw.com.

Germania a avut  un parcurs zbuciumat în secolul al XX-lea, fiind divizată, după ocupaţia puterilor aliate (SUA, Marea Britanie, Franţa şi URSS), după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Relaţia dintre statele vestice şi Uniunea Sovietică s-a degradat rapid şi s-a transformat într-o luptă între democraţie şi comunism asupra teritoriului Germaniei devastate de război, astfel încât, în 1949, se proclamă Republica Federală Germania (Vest) şi Republica Democrată Germană (Est).

Două ţări, două regimuri, un oraş rupt în două, Berlinul. RDG, dezvoltată în stil sovietic, RFG în reconstrucţie, prin Planul Marshall pentru Recuperarea Europei. Consecinţa? Între cele două state se adânceşte prăpastia, diferenţele economice sunt enorme, în timp.

Standardul scăzut al vieţii, restrângerea libertăţilor civile din RDG au derminat un val masiv (2,5 milioane de oameni) de migrări din Est în Vest, în căutarea unui trai mai bun, în libertate.

RDG a decis ridicarea unui zid, care diviza Berlinul şi devenea, astfel, un simbol al celor două lumi aflate într-un permanent Război Rece.

Zidul Berlinului, ridicat în august 1961, ajunsese o adevărată frontieră în 1989.

Zidul, această construcţie a ruşinii, avea să cadă abia în noiembrie 1989, permiţând reunificarea germanilor în mai puţin de un an.

Reunificarea a fost un succes pentru Germania care a devenit motorul Uniunii Europene, cea mai mare şi mai puternică economie şi voce politică.

După 1990, toate noile landuri federale au progresat, oraşele s-au modernizat, s-au dezvoltat noi industrii, în special în domeniul biotehnologiei şi energiei regenerabile, iar oamenii de acolo trăiesc mai bine decât înaintea reunificării.

Berlinul a căpătat o nouă importanţă, a devenit capitala Germaniei federale, şi din 1990, este în continuă expansiune.

Costurile financiare totale sunt estimate a fi între 2 şi 3,6 trilioane de euro, iar modernizarea şi integrarea economiei din landurile estice continuă să fie un proces de lungă durată.

Diferenţele economice dintre vest şi est încă persistă, fiind dovada vie a efectelor nefaste ale comunismului.

Cu prilejul creării Uniunii Monetare germano-germane, în iulie 1990, fostul cancelar Helmut Kohl a promis germanilor transformarea RDG într-un „peisaj înfloritor”. Problemele legate de procesul de unificare şi de integrare într-un alt sistem politic şi economic nici pînă-n ziua de astăzi nu au fost rezolvate complet.

Pe lîngă decalajul economic şi social existent între cele două părţi ale Germaniei s-a ivit şi o discrepanţă politică şi ideologică evidentă. Vîrful acestui aisberg politic a devenit vizibil prin succesul partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), care în est se află acum pe primul loc în opţiunea electoratului.

Ambele generații - cea care a trăit ridicarea Zidului Berlinului și cea care a asistat la căderea lui - au trecut prin multe și au suferit de-a lungul anilor. O parte din această suferință nu a fost încă procesată la nivelul psihologiei colective, iar istoria ne învață că ceea ce se refulează nu dispare, ci se transmite mai departe ca moștenire.  

Partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a recunoscut acest principiu și îl folosește în scopurile proprii”, comentează dw.com.

La serbarea Zilei Unităţii Germane, care s-a desfăşurat la Kiel, în nordul ţării, şefa Executivului german, Angela Merkel, a declarat, referindu-se la victimele regimului comunist din defuncta RDG: "Acestea nu trebuie niciodată date uitării, nici măcar într--o zi a bucuriei, cum este ziua de astăzi." La aproape 30 de ani de la prăbuşirea zidului din Berlin, ea a calificat cele petrecute în RDG în noiembrie 1989 drept "revoluţie în spiritul libertăţii".

Revoluţia paşnică a reuşit fiindcă oamenii nu au mai acceptat ca regimul comunist să le închidă gura, a evidenţiat Merkel. În opinia ei, de la reunificarea Germaniei au existat multe realizări. Cu toate acestea, numeroşi est-germani nu asociază acest proces doar cu experienţe pozitive. Ea a menţionat fracturile pe care mulţi le-au trăit când "povara divizării a fost urmată de forţa năvalnică a unificării". Acest aspect trebuie avut în vedere şi din perspectivă vest-germană.

 

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
EVZ
Citește în continuare pe EVZ Istoric