13 iunie 1990 – ultima încercarea a comuniștilor de a elimina elita României

 

În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, Poliţia a intervenit în forţă în Piaţa Universităţii, împrăştiindu-i pe manifestanţi şi făcând arestări.

Poliţiştilor li s-au alăturat, mai târziu, grupuri de muncitori solidari cu autorităţile statului. Manifestanţii, în mare parte studenţi, au ridicat baricade, reuşind să spargă barajele forţelor de ordine şi să ocupe Televiziunea, instituţie acuzată de deformarea gravă a adevărului şi de dezinformare.

Zilele ce au urmat – 14 şi 15 iunie – au fost marcate de venirea minerilor din Valea Jiului în Bucureşti, pe care preşedintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe şi să cureţe Piaţa Univesităţii.

Manifestanţii au fost bătuţi de către mineri, fiind devastate Universitatea, Institutul de Arhitectură, sediile unor ziare şi reviste independente (ex: „România Liberă”, „Dreptatea”, „Baricada”) şi a unor partide politice de opoziţie (PNL, PNŢCD).

Citește și 11 iunie 1948: Fabricile sunt ale noastre, să le păzim ca ochii din cap

De asemenea, forţele de ordine au recurs la arestări, în timp ce opinia publică internaţională şi lideri din întreaga lume au cerut conducerii de la Bucureşti să pună capăt represiunii din Piaţă.

Înainte de plecarea minerilor din Bucureşti, Ion Iliescu le-a mulţumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală.

Desființarea CADA

La 15 iunie 1990, Comitetul Militar Superior al Ministerului Apărării Naţionale a cerut desfiinţarea Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), invocând faptul că a făcut jocul unor forţe politice care urmăresc destabilizarea vieţii social-politice, mai scrie sursa citată.

Şedinţa de guvern din 16 iunie 1990, în care a fost examinată derularea evenimentelor violente din 13-15 iunie, s-a finalizat cu difuzarea unui comunicat de presă în care se vorbeşte despre „scenariul destabilizării de stat”, o situaţie limită în care preşedintele ales şi guvernul au cerut intervenţia armată şi sprijinul populaţiei.