În vederea ofensivei, Armata a II-a română a dispus de Corpul II Armată, aflat sub comanda generalului Arthur Văitoianu, și de Corpul IV Armată, aflat sub comanda generalului Gheorghe Văleanu.
Bombardarea pozițiilor inamice a început în dimineața zilei de 9/22 iulie.
1917, iulie, Mărăști. Rețele de sârmă distruse de artileria română.
În seara zilei de 10/23 iulie, unităţi de infanterie au identificat şi lărgit breşele făcute în reţelele de sârmă ghimpată, creând, astfel, condiţii pentru desfăşurarea atacului infanteriei.
Acesta a început, la ora 3:50, în dimineaţa zilei de 11/24 iulie.
1917, iulie 12, Mărăști. Tranșee părăsite de inamic.
Harta operațiunilor
Pagina de Facebook a Arhivelor Naționale ale României, de unde am preluat textul și fotigrafiile, insistă, în continuare, asupra desfășurării operațiunilor, însă ne pune la dispoziție o hartă publicată care le ilustrează.
Victimele
În timpul bătăliei de la Mărăşti şi-au pierdut viaţa 36 de ofiţeri şi 1.433 militari din trupă.
1917, iulie 15. Obuziere capturate de trupele române.
La aceştia s-a adăugat un număr de 73 de ofiţeri şi 3.346 militari din trupă răniţi şi dispăruţi.
Cele mai însemnate pierderi în rândul unităţilor Corpului II Armată s-au produs în ziua de 11/24 iulie 1917: 12 ofiţeri morţi, 20 răniţi şi 1 dispărut, 808 soldaţi şi gradaţi din trupă morţi, 1.073 răniţi, 422 dispăruţi.
1917, iulie 12. Tranșee părăsite de inamic.
Inamicul a fost înfrânt, pe un front de 30 km, realizându-se o pătrundere de aproximativ de 20 km în punctele cele mai înaintate.
Trupele române au eliberat în cursul acestor lupte un teritoriu de aproximativ 500 kmp şi 30 de localităţi.
1917, iulie 15, Rucăreni. Principele Carol în mijlocul populației civile din teritoriul eliberat de armata română.
Succesul obţinut a contribuit la întărirea moralului soldaţilor şi a convingerii că inamicul poate fi înfrânt.
La început, artileria a dat un bun sprijin pentru distrugerea şi ocuparea poziţiilor inamice, ulterior, din cauza terenului accidentat şi a lipsei mijloacelor de tracţiune, aceasta a înaintat mai greu, iar legătura dintre artilerie şi infanterie nu s-a mai putut realiza destul de bine.
1917, iulie 12, Mărăști. Refugiați români întorcându-se acasă.
Acţiunile ofensive ale trupelor române pe front în zona Mărăşti și desfășurarea operaţiunilor pe frontul oriental au determinat importante modificări ale planurilor de campanie ce s-au concretizat în noi regrupări de forţe şi în declanşarea ofensivei inamice de la de la Mărăşeşti şi Oituz.
1917, iulie 12, Mărăști. Generalul Alexandru Mărgineanu în tranșee.
1917. Generalul Arthur Văitoianu, împreună cu colonelul Marie, membru al Misiunii Militare Franceze
1917, iulie 30, Rucăreni. Trofee de război
1917. Regimentul 4 Infanterie Argeș, care a cucerit tranșeele de pe platoul Mărăști, defilând în fața generalului Alexandru Averescu.
