Pretextul a fost atentatul de la Sarajevo în care a fost asasinat Franz Ferdinand, moștenitorul Coroanei habsburgice, în ziua de 15/28 iunie 1914.
Primul Război Mondial a reprezentat ruptura decisivă cu vechea ordine mondială, marcând încetarea absolutismului monarhic în Europa, iar patru imperii German, Austro-Ungar, Otoman și Rus au încetat să mai existe.
După război, cele patru dinastii principale ale Europei – Hohenzollern, Habsburg, Otoman și Romanov s-au spulberat, scrie activenews.ro.
A doua zi, pe 29 iulie, aliatul regatului Serbiei, Imperiul Țarist, a decis mobilizarea parțială a rezerviștilor. O zi mai târziu, Germania declanșa, la rândul său, mobilizarea armatei.
Totul s-a succedat cu rapiditate. Rusia a ordonat mobilizarea generală, Germania i-a cerut ultimativ să-și demobilizeze rezerviștii în 12 ore. Dacă Imperiul Țarist refuza, războiul era singura alternativă.
Rusia a propus negocieri, Germania a spus NU. Așa că, la 1 august, declara război marelui rival estic.
Franța își mobilizează și ea armata. Germania atacă Luxemburg-ul pe 2 august și declara război Franței o zi mai târziu. După ce Belgia refuză să permită armatei germane trecerea spre Franța, Germania decide invadarea câmpiilor Flandrei. La 4 august Marea Britanie declara război Germaniei.
Declanșarea luptelor pe bătrânul continent a fost urmată de extinderea confruntărilor în Africa și în Asia. Marele Război european a devenit Primul Război Mondial.
La 14/27 iulie 1914, împăratul Franz Joseph l-a anunțat pe Carol I, regele României, despre războiul pe care era hotărât să-l declare împotriva Serbiei, exprimându-și speranța că „vechea ta prietenie și legăturile noastre amicale sunt pentru mine tot atâtea garanții că tu vei avea o înțelegere sinceră a hotărârilor ce am luat în acest caz grav”, mai scrie activenews.ro
Însă, la 4/17 august 1916 a fost semnată la București, o Convenție politică între România, pe de o parte, și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, pe de alta.
România urma să intre în război în termen de 10 zile, în schimbul recunoașterii de către Aliați a drepturilor ei asupra tuturor teritoriilor locuite de românii din Imperiul Austro-Ungar, adică ale Bucovinei, Banatului, Maramureșului, Crișanei și a toată Transilvania.
La 14/27 august 1916, după doi ani de neutralitate, România s-a alăturat Antantei, care promitea satisfacerea dezideratului desăvârșirii unității statului național.
