Unde dorea să se mute Ceauşescu? Era clar, Palatul Primăverii începuse să-i displacă

 

La 4 luni după executarea soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, Epoca de Aur, atent zugrăvită de viguroasa propagandă a PCR, începea să-şi arate adevărata faţă, una strălucitoare în aparenţă, dar găunoasă în esenţă. La 8 aprilie 1990, agenţia de ştiri Reuters publica un reportaj despre peisajul urban dezolant lăsat în urmă de regimul comunist şi […]

La 4 luni după executarea soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, Epoca de Aur, atent zugrăvită de viguroasa propagandă a PCR, începea să-şi arate adevărata faţă, una strălucitoare în aparenţă, dar găunoasă în esenţă.

La 8 aprilie 1990, agenţia de ştiri Reuters publica un reportaj despre peisajul urban dezolant lăsat în urmă de regimul comunist şi oblăduitorul său, Nicolae Ceauşescu.

Autoarea Thalia Griffiths alegea un titlu edificator pentru situaţia de la acea vreme: „Urbaniştii Bucureştiului moştenesc gropi şi clădiri grandioase din era Ceauşescu”.

„BUCUREȘTI, România – Urbaniştii din București au moștenit un oraș pe care Nicolae Ceaușescu îl dezvolta în conceptul său de capitală demnă de «Noul om socialist».

În ciuda reputației sale de „Paris al Balcanilor”, Bucureștiul arată tensiunea anilor de austeritate impusă de fostul dictator executat.

Străzile sunt pline de gropi și practic neluminate noaptea. Sistemul de transport ponosit poate transporta abia o cincime din navetiștii orașului.

Zecile de macarale de pe orizont satisfac încet nevoile locuințelor, iar planificatorii își dau seama că nu își permit să abandoneze schemele de construcții grandioase, dar neprimitoare, ale lui Ceaușescu.

La sud-vest de centrul orașului, lângă râul Dâmbovița, fostul dictator a dărâmat mii de case și o serie de clădiri istorice pentru a crea un Centru Civic din beton, grupând apartamente și clădiri publice în jurul masivului Palat al Republicii.

A fost lansat un apel public pentru idei despre ce să facem cu imensa clădire din marmură albă, modelată după Marea Sală a Poporului din Beijing, care domină bulevardul asfaltat Victoria Socialismului.

Potrivit primarului Bucureștiului, palatul, creat de Ceaușescu și una dintre cele mai mari clădiri din lume, va fi probabil transformat într-un centru de conferințe.

Dan Predescu a declarat cotidianului Tineretul Liber că palatul alb este o «nebunie ceaușistă», dar nu poate fi demolat.

Palatul a fost construit ca un complex atotcuprinzător, aducând guvernul şi administrația lui Ceaușescu sub același acoperiș. Are 450 de birouri și 50 de săli de conferințe.

«Am avut o mulțime de sugestii cu privire la ce să facem, dar cea mai bună pare să fie transformarea acestuia într-un centru internațional de conferințe», a spus Predescu.

Marele palat pe trei niveluri arată ca un tort pătrat de nuntă, fără ornamente şi care se înalță peste oraș flancat de rând pe rând de blocuri de apartamente identice.

«Pur și simplu nu ne permitem să ne descurcăm fără locuințe», a spus Sorin Gabrea, arhitectul-șef adjunct al orașului. «Lăsăm ceea ce este deja complet și studiem cum să facem restul mai atractiv și mai confortabil.»

Restul Bucureștiului este mai mult un amestec balcanic modest de stiluri franceze și orientale și cocioabe de beton din lumea a treia, toate acoperite cu un strat gros de murdărie.

În cartierul diplomatic, vilele îmbrăcate în iederă sunt marcate de găurile de glonț din luptele de la Revoluția din decembrie, care l-au doborât pe Ceaușescu. Luptele s-au revărsat de la postul de televiziune din apropiere.

Printre celelalte priorități ale planificatorilor se numără 200 de școli pentru a face față creșterii natalităţii care a urmat interdicției lui Ceaușescu privind avortul și contracepția.

Biroul lui Gabrea vrea să recupereze proprietățile fostului dictator, precum Palatul Cotroceni, un fost palat regal și apoi un centru de tineret, unde dictatorul intenționa să locuiască”, se arată în a şasea parte a reportajului publicat în arhiva Los Angeles Times.

Amintim că pentru Palatul Parlamentului s-a estimat că a fost cheltuită suma de 3 miliarde de dolari.