Un portret al tatălui lui Eminescu

 

În Fondul Documentar Ipotești se păstrează mai multe documente, care au servit și mai servesc încă la scrierea și rescrierea biografiei lui Mihai Eminescu.

Prețioase prin informația pe care o conțin despre tatăl poetului, Gheorghe Eminovici, și despre Ipotești sunt scrisorile lui Grigore şi Teodor Goilav și scrisoarea doctorului Hynek.

Dacă de la Goilavi reținem o pitorească descriere a Ipoteștilor, din scrisoarea doctorului Hynek desprindem figura căminarului:

„Era un un om cu ochi căprui, înalt, robust, cu obrazul rumen purtând numai mustăţi, totdeauna îngrijit îmbrăcat.

Vioi, spirit mişcător. avea un strașnic talent de imitaţie a vocei şi a mişcărilor: imita pe cepelegi, pe gângavi, pe boerii cu tabieturi şi alte asemenea cu o extremă iscusinţă. Avea o memorie fenomenală.

Cunoştea la perfecție și în toate amănunţimile viaţa oamenilor însemnaţi din ţara Moldovei (boeri şi boernaşi), din care o parte s’a scurs mai în urmă în Muntenia, împreună cu întreaga genealogie a neamului lor.

Avea o colecţie mare de scrieri româneşti şi cunoştea adânc istoria ţărei. Avea darul vorbirei şi un aşa de mare talent de a povesti, că ai fi lăsat din mână cel mai interesant roman ca luni întregi să-l asculți.

Avea un glas sonor, muzical şi vorbea o limbă românească atât de curată și aleasă, încât nu puteai să nu-l asculți. Cunoştea bine limbile: polonă, rusă şi ruteană şi vorbea binişor franţuzeşte şi nemţeşte”.

Din Cernăuți

Pentru perioada Cernăuți, la care face referire și doctorul Hynek (mai exact la cunoscuta prima fugă a lui Eminescu de la școala din Cernăuți), relevantă este scrisoarea lui Ion Șahin, coleg cu Eminescu la Cernăuți,  către Corneliu Botez.

Prin Ion Șahin, e cunoscută casa (în str. Sf. Treime peste drum de biserica cu acelaşi nume, în spatele Universităţii) și numele proprietarului (Dzierszeck), la care Eminescu stătea în gazdă cu doi fraţi Stefanovici, doi fraţi Daschiewicz, fii de preot, şi Ion Şahin.

 Același coleg de școală relatează mai multe dintre „pățaniile lui Eminescu”, unele dintre acestea fiind preluate de G. Călinescu în „Viața lui Mihai Eminescu”, cum ar fi joaca de-a poșta sau surugiii sau întâmplarea cu „Popa” Iliuţă. Și tot de la Ion Șahin, știm că la gimnaziu  elevii trebuiau să completeze un formular în care indicau și „ce vroiau să fie”. Eminescu a scris Dichter (Poet), aflăm de pe botosaneanul.ro.