Din interiorul mănăstirii pornea un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.
Grădina Cişmigiu este cel mai vechi parc din Bucureşti, având o suprafaţă de aproximativ 17 hectare. Acolo a fost montat primul chioşc de ziare, chiar la intrarea principală, acolo unde există şi în prezent, dar într-o formă refăcută.
Istoria parcului începe pe vremea domitorului Alexandru Ipsilanti, care a cerut construirea a două cişmele în oraş. Prima cişmea a fost ridicată în locul în care se află astăzi intrarea dinspre strada Ştirbei Vodă. La acea vreme, locul era acoperit de o baltă insalubră, care a fost secată la comanda generalului Pavel Kiseleff.
30.000 de arbori şi arbuşti
Câţiva ani mai târziu, terenul a fost transformat în grădină publică. „Misiunea acestei transformări a avut-o arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer, numit şef al lucrărilor de realizare a Grădinii Cişmigiu. Meyer a fost ajutat şi de grădinarul Franz Harer. Pentru realizarea grădinii Cişmigiu, conform planurilor lui Meyer, s-au adus aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena”, scrie cmpgb.ro.
Toate aceste transformări creionate de arhitectul Meyer au făcut ca balta să devină un lac frumos, cu o fântână arteziană în centru şi un canal de legătură cu Dâmboviţa.
Moartea prematură a lui Karl Fr. Wilhelm Meyer, la doar 38 de ani, a făcut ca lucrările de înfrumuseţare a grădinii să fie continuate de arhitectul peisagist german Friedrich Rebhuhn.
În 1852, când domnitor al Ţării Româneşti era Barbu Ştirbei, parcul a fost împrejmuit în întregime şi s-au adus lebede şi pelicani. Amenajarea parcului a fost terminată în anul 1854, iar Cişmigiul a fost inaugurat în mod oficial.
Sissi și Maica Smara
Patinoarul amenajat în parc, care există şi în prezent, este varianta modernă a patinoarului natural care se forma în fiecare iarnă încă de la finalul secolului al XIX-lea.
Alt punct de atracţie este ”Rotonda Scriitorilor”, realizată în 1943, unde există un ansamblu de 12 busturi ale scriitorilor români Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri.
În Cişmigiu mai există statuia „Izvorul Sissi Stefanidi” şi bustul ”Maica Smara”.
Statuia „Izvorul Sissi Stefanidi” reprezintă o mamă îndurerată de moartea fiicei sale, ce toarnă apă cu ulciorul. Locul pe care este amplasată statuia aparţinuse familiei Stefanidi şi a fost donat către primăria oraşului după moartea fiicei lor la numai 21 de ani.
Bustul ”Maica Smara” este un monument din marmură, dedicat Smarandei Gheorghiu (Maica Smara), care este considerată fondatoarea sistemului „Şcolii în aer liber” din România.
„Monte Carlo”
Pe malul lacului se află unul dintre cele mai vechi restaurante din Bucureşti – „Monte Carlo”. Construită la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, în stil românesc cu elemente brâncoveneşti, clădirea restaurantului a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu. Construcţia a fost bombardată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi restaurată conform proiectului iniţial.
În apropierea restaurantului „Monte Carlo” se aflau celebra grădină de vară „La Buturugă” şi chioşcul fanfarei.
Sursa: Agerpres
