Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Traversarea Europei cu automobilul „în mai puțin de 24 de ore”, planul de infrastructură rutieră din perioada interbelică. Traseul prin țara noastră
România regală

Traversarea Europei cu automobilul „în mai puțin de 24 de ore”, planul de infrastructură rutieră din perioada interbelică. Traseul prin țara noastră

autostrada

Începutul secolului trecut, înainte și după Primul Război Mondial, a reprezentat pentru societatea românească necesitatea unor investiții în mari proiecte de dezvoltare și modernizare a țării, iar această categorie include și o infrastructură moderă de drumuri și căi ferate. Începută încă din timpul Regelui Carol I, rețeaua de drumuri necesita o continuitate și după Marea Unire, fiind cunoscută importanța pentru dezvoltarea țării.

„Autostrada Londra-București-Istanbul”, planul rutier îndrăzneț care parcurgea peste 650 de km de pe teritoriul țării noastre

Agenda politică din perioada interbelică punea accentul în principal de extinderea și modernizarea infrastructurii de transport rutier din România, susținută de asemenea și de o nouă legislație: Legea Drumurilor din 2 august 1929 și cea din 22 aprilie 1932, finanțate prin diferite credite și taxe. Astfel, în anii ’30, au fost modernizați aproximativ 2.500 de km de drumuri naționale, scrie Casa Filipescu Cesianu, pe pagina de Facebook a muzeului. 

Unul dintre cele mai importante proiecte de construcții de drumuri din perioada interbelică a fost construcția “autostrăzii Londra-București-Istanbul”, drum european care urma să permită parcurgerea cu automobilul a distanței Londra-Istanbul “în doar 24 de ore”. Cu toate că termenul de „autostradă” este diferit față de ceea ce cunoaștem noi astăzi, în perioada respectivă drumul era reprezentat de o singură bandă pe sens, fiind însă foarte bine asfaltată.  Este de menționat că porțiunea românească a acestui proiect era aproape finalizată în anul 1936, în timp ce în Ungaria, Bulgaria, Grecia și Turcia se înregistrau întârzieri importante.

Finalizarea aproape în totalitate a porțiunii de pe teritoriul României Mari din traseul “autostradei europene” – una dintre cele mai importante căi de comunicație rutieră și azi – este consemnat în articolul “Autostrada Londra-București-Istambul”, publicat în revista “Ilustrațiunea Română”, numărul din 14 octombrie 1936:

„La noi în țară șoseaua internațională parcurge aproape 650 kilometri, între Episcopia Bihorului și Giurgiu, prin cele mai frumoase priveliști românești. Pentru turismul nostru, șoseaua aceasta e de un folos imens. Călătorul străin, chiar numai în tranzit prin țara noastră, are ocazia să vadă diferitele aspecte ale pământului românesc, de deal, de munte, de vale, de pădure, de oraș și de sat. E foarte greu ca cineva să rămâie nepăsător față de aceste minunate frumuseți pe care le posedă pământul românesc și să nu se mai întoarcă pentru a studia în amănunțime și a străbate, de la un capăt la altul, țara aceasta cu nenumărate posibilități turistice.

Șoseaua internațională vine de la Budapesta, străbătând pusta ungurească de la Szolnoc la Artand (notă: Ártánd este un sat din județul Hajdú-Bihar, Ungaria), și șoseaua ajunge la Borș, stația de frontieră românească. Prin Ungaria șoseaua nu a fost încă asfaltată, nu e încă o autostradă. La Episcopia Bihorului, unde se face revizia bagajelor, șoseaua e asfaltată ca în palmă. Cei 7 km. care despart Episcopia Bihorului de Oradea Mare sunt un drum minunat de-a lungul Crișului Repede, care însoțește șoseaua internațională până în capitala Crișanei. La 15 kilometri de frontieră călătorul străin găsește un oraș frumos, cu hoteluri și restaurante occidentale, cu teatre, cinematografe, statui, muzee și o mișcare pe străzi, ca la Budapesta.

De la Oradea la Tileagd, șoseaua asfaltată își continuă drumul prin aceeași vale a Crișului Repede, pe care a urmat-o de la frontieră. De la Tileagd la Aleșd, șoseaua nu e gata încă, dar va fi peste cel puțin un an de zile. E o distanță de numai de 20 de kilometri, care se va împlini foarte lesne. De la Aleșd, de unde începe din nou autostrada, ea străbate văile munților Apuseni, prin locuri de o frumusețe sălbatică, cum au prea puține tări din Europa. Șoseaua străbate Borodul, Ciucea, Huedinul, Gilăul, trece prin Cluj și urcă dealul Feleacului. Se află acum în inima Transilvaniei. De la Feleac la Turda șoseaua nu e gata. De la Turda la Diciosânmartin (notă: azi Târnăveni) autostrada se lucrează acum și automobilistul are ocazia să vadă pe o distanță de 15 km. cum “se toarnă” o autostradă. Trece apoi prin Aiud și Teiuș, ca în apropiere de Alba Iulia să înceapă din nou autostrada. Aici sunt câteva priveliști minunate până la Sibiu, unde pe o distanță de încă 20 de km. se lucrează la autostradă. De aici, pe coastele munților, prin locuri pe care nici pana cea mai măiastră nu le poate descrie, autostrada trece prin Avrig, Voila, Făgăraș, Șercaia, Vlădeni și Codlea până la Brașov. De aici, străbătând renumita vale a Prahovei, prin Predeal, Azuga, Bușteni, Sinaia, Comarnic, Câmpina, Ploiești ajunge la București.

Din Capitală, autostrada pleacă prin Jilava până la Giurgiu, de unde trece Dunărea cu bak-ul la Rusciuk. De aici până la Istanbul, nu e gata decât o foarte mică porțiune din autostrada internațională. De la București, o altă ramnificație a autostradei pleacă, prin Popești, Budești și Oltenița, trece Dunărea la Turtucaia și își continuă drumul la Constanța, pentru cei ce vor să facă drumul la Constantinopol pe mare. De la Ploiești până aproape de Urlalți s’a făcut asfaltarea unei noi șosele internaționale, de mai mic interes, prin Buzău, R. Sărat, Focșani, Bacău, Roman, Hârlău, Botoșani, Dorohoi, Cernăuți, trece spre Polonia prin Lwow și Varșovia, legând România de țările baltice.

Importantă pentru noi, este autostrada Londra-București-Istanbul, care, avându-se în vedere dezvoltarea exceptională din ultima vreme a autoturismului, va aduce, prin tranzit, un impresionant număr de turiști, care vor depinde de felul nostru de a-i primi ca să se mai întoarcă la noi,” potrivit postării de pe pagina de Facebook a Casei Filipescu Cesianu.

În 1939, Directorul General al Drumurilor, Ing. Nicolae Profiri, propunea construirea unei alte autostrade între București și Brașov, deoarece șoseau modernizată nu mai putea susține traficul intens.

„Actuala șosea va trebui să rămână un drum cu sens unic, întocmai ca și Calea Victoriei din București; iar autostrada va trebui să nu se încrucișeze de nivel cu nici o altă cale de comunicație, precum și să ocolească toate aglomerațiile mari.”

 

 

Registration

Aici iti poti reseta parola