Cu toate acestea, există și povești ale femeilor care au reușit să-și facă un nume în această profesie dominată în mod tradițional de bărbați. Aceste femei erau renumite nu numai ca luptătoare înfricoșătoare, ci și ca strategi vicleni și lideri inspiraționali.
În război, ele erau cu siguranță egale, dacă nu chiar mai bune cu bărbații. Iată câteva exemple: Artemisia, Regina Halicarnasului, Boudica, Regina Icenilor și Zenobia, Regina Palmyrei.
Una dintre cele mai faimoase războinice este Tomoe Gozen.
E de subliniat că nu era neobișnuit ca femeile din Japonia feudală să primească pregătire militară.
Între secolele al XII-lea și al XIX-lea, femeile din clasa samurailor au fost instruite să folosească sabia, naginata (sabie cu mâner lung ca de suliță) și arcul cu săgeți.
Însă, rolul acestor femei războinice (cunoscute sub numele de onna bugeisha) a fost în primul rând de natură defensivă, deoarece se aștepta să se protejeze pe ele însele și casele lor în cazul unui atac inamic.
Ceea ce a deosebit-o pe Tomoe de colegele ei războinice a fost că a participat la ofensive, mai degrabă decât în lupte de apărare.
Interesant este că Tomoe este menționată doar într-o relatare epică a războiului Genpei de la sfârșitul secolului al XII-lea, cunoscută sub numele de Povestea Heike.
În afară de această operă literară, nu există alte înregistrări scrise despre viața lui Tomoe, ceea ce îi face pe unii să creadă că eroina este doar un personaj fictiv creat de autorul epopeii.
Este prezentată în Povestea Heike astfel:
„Tomoe avea părul lung și negru și tenul deschis, iar fața ei era foarte frumoasă; în plus, ea era un călăreț neînfricat, pe care nici calul cel mai înverșunat, nici cel mai dur teren nu-l puteau învinge.
Era atât de pricepută la mânuirea sabiaei și arcului, încât nu se dădea pe o mie de războinici și nu se temea să se întâlneascp cu Dumnezeu sau cu Diavolul.
Își câștigase renume fără egal în luptele cu cei mai curajoși căpitani, și așa în această ultimă luptă (bătălia de la Awazu din 1184), când toți ceilalți fuseseră uciși sau fugiseră, Tomoe rămăsese între ultimii cinci călăreți”.
În Povestea lui Heike, Tomoe este descrisă ca servind samuraiului Minamoto Yoshinaka.
Unii au speculat că aceasta era mai mult decât o relație stăpân-servitor și că Tomoe era fie soția lui Yoshinaka, fie una dintre amantele sale.
După cum spune Povestea Heike, Tomoe era deja un mare războinic înainte de bătălia de la Awazu, care l-a opus pe Yoshinaka unuia dintre verii săi, Minamoto Yoshitsune.
Bătălia a decurs prost pentru Yoshinaka, întrucât numărul dușmanilor era copleșitor.
