Fortăreaţă a fost construită pentru a rezista expansiunii filistenilor în regiune. Structura militară, denumită Fortăreaţa Galon, datează de la jumătatea secolului XII î.Hr., pe când se crede că trăia personajul biblic Samson, conform Autorităţii Israeliene pentru Antichităţi (IAA).
Fortăreaţa reprezintă un indiciu al frământărilor sociale şi mai ales militare dintr-o epocă în care locuitorii acestei regiuni – cunoscută drept Canaan – se aflau sub autoritate egipteană.
Apoi, în Canaan au pătruns israeliţii şi filistenii în cursul secolului XII î.Hr. În faţa acestor ameninţări, canaaniţii şi egiptenii au construit această fortăreaţă, conform IAA.
Voluntari adolescenţi care participau la săpături arheologice organizate de IAA au descoperit această fortăreaţă în apropiere de Kibbutz Galon, un kibbutz (o comunitate de muncă voluntară israeliană) aflat la aproximativ 70 de kilometri sud de Ierusalim.
Ruinele fortăreţei şi piesele ceramice descoperite de arheologi sunt remarcabile. Fortăreaţa era pătrată, cu latura de 18 metri şi era dotată cu turnuri de observaţie în fiecare dintre cele patru colţuri. Pragul de la intrare este sculptat dintr-o stâncă masivă ce cântăreşte 3 tone.
Vase ceramice intacte
Atunci când oamenii intrau în această fortăreaţă, construită după stilul arhitectonic egiptean, ar fi văzut o curte interioară pavată cu lespezi de piatră, iar în centrul fortăreţei erau ridicate coloane de piatră.
Pe fiecare latură a fortului se aflau camere, unde arheologii au descoperit sute de vase ceramice, unele dintre ele intacte, aşa cum sunt o cupă şi un vas ce erau folosite, probabil în ritualuri religioase, după cum explică arheologii Saar Ganor şi Itamar Weissbein în comunicatul IAA, citat de Agerpres.
Nu este deloc surprinzător că fortăreaţa a fost construită în acele vremuri tumultoase în care aveau loc „dispute teritoriale violente”, conform celor doi arheologi.
Vechii israeliţi se stabiliseră în aşezări nefortificate în Munţii Iudeii, în regiunea centrală a Israelului modern şi în Cisiordania.
În acea perioadă, filistenii s-au extins de-a lungul ţărmului sudic al Mediteranei şi în câmpiile din apropiere de coastă unde au construit oraşe mari precum Ashkelon, Ashdod şi Gat.
Fortăreaţa Galon se afla exact în mijlocul teritoriilor filistenilor şi israeliţilor.
Filistenii, din rândul cărora făcea parte, conform Bibliei, uriaşul Goliat, care a fost înfrânt de regele David, erau probabil descendenţi ai unor triburi din Peninsula Iberică, Grecia şi Sardinia care au traversat Mediterana până în Levant (teritoriile la est de Mediterana) în urmă cu aproximativ 3.000 de ani, conform unui studiu publicat în 2019 în Science Advances.
Distrugerea oraşelor canaanite
Pe măsură ce filistenii au încercat să cucerească mai multe teritorii în Levant, au ajuns să se confrunte cu canaaniţii şi cu egiptenii.
„Se pare că Fortăreaţa Galon a fost construită în cadrul unei tentative canaanite/egiptene de a rezista noii situaţii geopolitice din regiune”, conform celor doi arheologi.
Fortăreaţa aa fost construită într-o locaţie strategică ce supraveghează drumul principal ce urmează cursul râului Guvrin, făcând legătura între zona de coastă şi câmpiile Iudeii”, au mai precizat cei doi.
Situaţia geopolitică s-a schimbat însă la mijlocul secolului XII î.Hr., când egiptenii au părăsit Canaanul, lăsându-i pe canaaniţi să-şi apere singuri teritoriul.
„Plecarea lor a condus la distrugerea oraşelor canaanite rămase neprotejate – distrugere ce a fost săvârşită, probabil, de filisteni”, susţin Saar şi Weissbein.
În prezent fortăreaţa poate fi vizitată de public, în cadrul unei colaborări între IAA şi ONG-ul Jewish National Fund.
