Uniune Europeană, unde România este membru cu drepturi depline, a dat liber țărilor componente să renunțe la trecerea la ora de vară, pe care comuniștii lui Ceaușescu ne-o reintroduseseră pe „baze științifice”, când începuseră să taie lumina din casele românilor.
Bunăoară, în revista Energetica din februarie 1974 apărea studiul “Decalarea orei oficiale – factor de economie şi raţionalizare a consumului de energie electric”.
Exemplul Ungariei și URSS
Autorul, E. Costin, începea prin a arăta că în Ungaria introducerea orei de vară în perioada 1954-1958 a condus la avantaje energetic ca: reducerea puterii necesare la vârful de sarcină cu circa 30 MW; o economie de energie de 13-16 milioane kwh/an sau o economie de combustibil de aproximativ 25.000 tone cărbune energetic anual în medie.
Despre situaţia din URSS arăta că printr-o mai bună folosire a luminii diurne se obţin anual economii de 1 TWh şi că printr-o devansare suplimentară de o oră a orei legale s-ar mai putea obţine o economie de încă aproximativ 5% faţă de energia consumată pentru iluminat.
Regina Maria
Ce nu ştia autorul este că în România ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, lucru despre care Regina Maria nota în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917:
„De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora şapte e deja ora opt şi aşa mai departe.
A trebuit să o facem pentru că ruşii aşa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate.
La început va pricinui totuşi încurcături, fără îndoială”.
Se renunţase, ultima dată, la ora de vară în 1943.
Autorul consideră întârzierea regretabilă
Autorul arăta că în ţara noastră au fost efectuate studii pentru determinarea efectelor probabile ale introducerii orei de vară asupra vârfului de sarcină al sistemului energetic în 1963, când s-au subliniat avantajele unei asemenea măsuri pentru economia naţională.
El considera regretabil că acele studii nu au fost urmate de măsuri concrete.
Ca un efect al modificării orei oficiale, el preciza că asupra iluminatului public modificarea orei nu are nicio influenţă, dar concluzia fermă era că măsura va avea efecte asupra consumatorilor de energie electrică.
“Considerăm că se poate afirma în mod justificat că ramura ascendentă a curbei de sarcină la vârful de seară în tot timpul anului se datorează în cea mai mare parte fenomenului de întunecare, depinzând astfel de ora siderală şi fiind independentă de ora oficială”, nota E. Costin.
Ultima socoteală
După multe şi mărunte calcule, care mergeau până în 1980, autorul trăgea linie:
“Măsura decalării în avans cu o oră a orei oficiale este deci recomandabilă pentru ţara noastră din puncul de vedere al energeticii în oricare din cele două alternative studiate (numai pentru perioada de vară, sau pentru tot timpul anului)”.
Revista Energetica era organul Ministerului Energiei Electrice şi al Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor din Republica Socialistă România.
Abomanentele pentru întreprinderi erau de 100 de lei anual, iar pentru muncitori, tehnicieni şi ingineri de 30 de lei. Un exemplar costa 5 lei.
