Ștefan Zeletin nu vedea în burghezia română o țintă, un scop de atins; pentru el, burghezia română era rezultatul logic al unor evoluții, al unor transformări politice, economice și sociale. Ștefan Zeletin definea filosofia nu ca pe un sistem impus de gândire de către lume, ci, mai mult, „ca poemă a sufletului omenesc, un fel […]
Acces restricționat. Dacă doriți să citiți acest articol, mergeți pe edituradecarte.ro și achiziționați ediția Aprilie 2026