Lavrenti Beria era șeful NKVD din Uniuniea Sovietică, aparatul care conținea atât poliția obișnuită, cât și cea secretă, el fiind în același timp și șeful gulagului.
Era cel mai temut om din URSS la acea vreme, fiindcă nu avea nicio reținere să își trimită rudele sau prietenii în lagăr.
Avea rangul de mareșal al URSS și era temut și de cei din biroul politic. Era originar din Georgia, ca și Stalin, și de cele mai multe ori se conversau între ei astfel încât rușii să nu îi înțeleagă.
Născut în 1899, el a ajuns vicepremier al URSS în 1941 și membru în biroul politic în 1946.
După moartea lui Stalin, Beria s-a lovit de o opoziție neașteptată în cadrul biroului politic.
În urma unei lovituri de stat organizate de Nikita Hrușciov și Georgi Jukov, el a fost arestat în iunie 1953, într-un moment în care ocupa funcțiile de prim-vicepremier și ministru de Interne.
Conform history.info, el a fost acuzat de viol și trădare, iar la 23 decembrie 1953 a fost executat chiar de generalul Pavel Batițki în pivnița închisorii Lubianka din Moscova.
Stalin deținea o listă întocmită chiar de Beria cu tinerele pe care obișnuia să le răpească noaptea de pe stradă și să le violeze în pivnița vilei sale, de cele mai multe ori când soția și copiii săi erau acasă.
Cele care opuneau rezistență erau ucise pe loc. Lista a fost confirmată de Guvernul de la Moscova în 2003, însă numele celor de pe listă va fi dat publicității abia în 2028.
În anii 90, lucrări de restaurare în fosta casă a lui Beria, actualmente sediul ambasadei Tunisiei din Moscova, au scos la iveală mai multe schelete ale unor femei tinere, unele chiar în curtea locuinței.
Conform depozițiilor ulterioare ale gărzilor sale de corp, el obișnuia să meargă noaptea cu mașina pe stradă și doar arăta cu degetul către fetele care urmau să fie răpite și duse în vila sa.
Uneori, aborda și femei cunoscute, cărora le promitea în schimbul unor favoruri sexuale că le va elibera rudele, el știind nu doar că acestea se află încarcerate într-un lagăr anume, ci și că au fost demult executate.
La plecarea din vilă, gărzile de corp le ofereau victimelor un buchet de flori. Dacă acceptau atunci relațiile sexuale au fost consimțite, dacă refuzau, atunci erau arestate pe loc. Multe dintre cele care acceptau buchetul erau răpite câteva zile după aceea și transferate în secret în gulag.
Printre altele, Beria este considerat principalul responsabil pentru masacrul de la Katyn (1939) și pentru crearea instituțiilor de represiune din țările din Europa Centrală și de Est.
