Se împlinesc 50 de ani de când a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11” (lansate spre Lună la 16 iulie 1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună.
La 20 iulie 1969, ora 02:56:48 GMT, Neil Armstrong a făcut primul pas.
Programul istoric Apollo al Agenţiei Spaţiale Americane (NASA) a constat dintr-o serie de zboruri în Cosmos cu echipaj uman, realizate în anii '60-'70, având ca scop principal aselenizarea unui om şi întoarcerea sa în siguranţă pe Pământ.
Obiectivul a fost îndeplinit de Apollo 11, la 20 iulie 1969, când astronautul american Neil Armstrong a făcut primul pas pe Lună, urmat de colegul său, Buzz Aldrin.
Ei au revenit cu bine pe Terra, la 24 iulie 1969.
În cadrul programului Apollo, desfăşurat în perioada 1961-1972, şase misiuni ale NASA au reuşit aselenizarea, iar doisprezece astronauţi au păşit pe Lună.
Acest proiect a fost cel mai ambițios din istoria programelor spațiale.
Cucerirea Lunii a fost un eveniment televizual ieşit din comun, urmărit în direct de sute de milioane de pământeni, graţie unui impresionant dispozitiv creat şi implementat de NASA şi de posturile de televiziune, scrie agenția France Presse.
”Decupată” în episoade ca în cazul unui foileton, misiunea lunară a fost relatată timp de opt zile de televiziunile din lumea întreagă, cu 3.500 de jurnalişti acreditaţi la Houston şi 36 de posturi de televiziune, iar apogeul a fost reprezentat de o transmisiune în direct de 31 de ore în Statele Unite, care a relatat primii paşi făcuţi de un om pe Lună.
De fapt, pe platourile de televiziune, pentru a completa spaţiile libere din cele 31 de ore ale transmisiunii în direct, posturile TV, care rivalizau între ele, au dat dovadă de multă imaginaţie: au folosit machete, au invitat în studiouri scriitori celebri de romane SF, precum Arthur C. Clarke şi Isaac Asimov, dar şi cineaşti de renume mondial, precum Orson Welles.
Lansarea rachetei Saturn V spre Lună a fost filmată cu 340 de camere video, în timp ce la bordul acesteia, o cameră capabilă să transmită în direct, mai multe aparate foto şi un aparat de înregistrat audio au captat pentru memoria omenirii fiecare secundă a misiunii.
Modulul Lunar a fost echipat cu o cameră alb negru, fixată într-o trapă cu vedere spre exterior şi pusă în funcţiune de Neil Armstrong în timpul coborârii spre Lună, dar şi cu o cameră de filmat, ale cărei imagini au fost utilizate ulterior, în programe înregistrate.
Niciodată transmisia de date prin satelit nu a fost atât de performantă, iar imaginile au fost difuzate în lumea întreagă (cu excepţia Chinei şi a unor zone din fostul bloc sovietic).
Prima aselenizare avea să fie urmărită în direct de 700 de milioane de telespectatori din întreaga lume, câteva milioane fiind din România, TVR transmițând în direct evenimentul.
O minte sclipitoare, un autodidact plurivalent, Andrei Bacalu a fost cel desemnat de Tudor Vornicu, de la Televiziunea Română, să transmită un eveniment care nu avea egal în istoria Omenirii, devenind ”vocea aselenizării”.
Deşi nu a fost primul eveniment transmis în direct în mai multe ţări – încoronarea reginei Elisabeta a II-a în 1953 a inaugurat această tehnologie – acest spectacol mediatic din 1969 a doborât recordul mondial de audienţă în epocă, potrivit ABC.
Redacția agenției de presă franceze AFP relata într-o lungă depeşă publicată la 21 iulie 1969 ”nopţile albe” făcute de locuitorii din Elveţia, ”vârfurile de consum electric” de la Haga, ”excelenta transmisiune din Polonia” şi întreruperea plimbării ritualice a împăratului Hirohito şi a împărătesei Japoniei pentru a urmări aselenizarea astronauţilor americani.
Ţinând cont de persoanele care au urmărit evenimentul în grup sau în spaţii publice, audienţa totală a fost estimată la 700 de milioane de telespectatori, adică 20% din populaţia mondială din epocă.
Sumele investite de reţelele radio-TV americane pentru acest eveniment s-au apropiat de 13 milioane de dolari la acea vreme, echivalentul costului de televizare a alegerilor prezidenţiale din 1968, potrivit revistei Variety.
”În calitate de realizator TV, eu trebuia să fac un program pasionant, trebuia să semene cu un film. Am investit peste 1 milion de dolari în producţie, pentru o emisiune de actualităţi din 1969 era o sumă astronomică!”, a subliniat Joel Banow, realizator la CBS News.
După 50 de ani, Agenţia Spaţială Americană NASA a selectat nouă echipe pentru studierea mostrelor selenare prelevate în timpul misiunilor Apollo din anii '70.
„Sunt încântat că mostrele depozitate, care nu au fost atinse timp de aproximativ 50 de ani, vor fi deschise pentru prima oară pentru a fi studiate de o nouă generaţie de oameni de ştiinţă”, a scris Thomas Zurbuchen, administrator asociat la Directoratul de Misiuni Ştiinţifice al NASA, într-un mesaj publicat pe Twitter.
Rocile selenare şi eşantioanele de sol care urmează să fie studiate au fost colectate în timpul misiunilor Apollo 15, 16 şi 17, unele dintre aceste mostre nefiind expuse până în prezent atmosferei terestre.
În cadrul unui comunicat publicat online, NASA a menţionat în special eşantionul prelevat în timpul misiunii Apollo 17 de sub regolitul selenar, care i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să „studieze straturile de rocă aşa cum se prezintă ele pe suprafaţa Lunii”.
SURSA FOTO: nasa.gov
