Singura dată când steagul american a fluturat deasupra Kremlinului

 

O singură dată în istorie, drapelul american a fost ridicat pe Kremlin și a fluturat nouă zile, în văzul tuturor, în plin Război Rece.

În mai 1972 a avut loc evenimentul cel mai important al „destinderii” – o perioadă în care tensiunile dintre SUA și URSS au fost reduse spectaculos. Este vorba de prima vizită oficială a unui președinte american în Uniunea Sovietică: Richard Nixon.

Vizita lui Nixon a fost apogeul unei serii de evenimente întinse pe durata a cinci ani.

În ianuarie 1967, SUA și URSS au convenit să colaboreze la proiectul Soyuz-Apollo – celebra „strângere de mâini în spațiu” între astronauți ale celor două puteri, cu ocazia unei misiuni spațiale comune.

În iunie, același an, premierul sovietic Alexei Kosîghin a mers în Statele Unite, iar, în decembrie, Academia Sovietică pentru Științe a înființat un Institut pentru Studii Americane și Canadiene.

În 1969, la Helsinki, au început negocierile sovieto-americane privind limitarea armamentelor strategice, iar în 1971, a fost deschisă o linie directă între Kremlin și Casa Albă.

Această tendință de a lăsa deoparte agresivitatea a avut ca rezultat prima vizită oficială a președintelui Statelor Unite în URSS.

Datele și agenda negocierilor fuseseră convenite. Însă, în ultimul moment, planurile au fost amenințate: la începutul lui mai, Statele Unite au bombardat masiv cele mai mari două orașe din Vietnam: Hanoi și Haifong. Sovieticii au turbat.

Anatoli Cerniaiev, înalt funcționar al Departamentului Internațional al CC al PCUS, își va aminti ulterior că se afla în biroul liderului sovietic Leonid Brejnev, când acesta a fost sunat de prim-ministrul Kosîghin care i-a spus, citat de Russia Beyond:

„Ai văzut ce insolent a devenit Nixon? Ticălosul! Auzi, Lionia (apelativ pentru Leonid – n.r.), nu ar trebui să amânăm vizita? Ar fi o adevărată bombă!”

Brejnev însă a obiectat:

„O bombă este o bombă, însă cui îi va face ea mai mult rău?”

Nixon era așteptat la Moscova pe 22 mai 1972.

Invitatul de marcă a fost întâmpinat la aeroportul Vnukovo de către Brejnev în persoane, de premierul Kosîghin și de mâna dreaptă a lui Brejnev, Nikolai Podgornîi.

Partea sovietică s-a gândit la toate detaliile, acordând atenție inclusiv aspectului aeroportului.

Brejnev a cerut ca aeroportul să nu fie prea gol. În consecință, în afara oficialilor și a gărzii de onoare, alcătuită din reprezentanți ale celor trei arme, așa cum cerea protocolul, a fost adusă o mulțime de tineri să îi salute pe cei doi lideri.

S-a decis renunțarea la afișe cu sloganuri ca „Prietenie” sau „Să facem comerț, nu război”, recuzita rezumându-se la steaguri americane și sovietice fluturate de tineri.

De la aeroport, convoiul oficial s-a îndreptat spre Kremlin, pe un itinerar controlat strict.

După cum își amintește traslatorul sovietic oficial Viktor Suhodrev, „vocea URSS” în negocierile cu Statele Unite, bulevardul Lenin și alte străzi care duceau spre Kremlin erau și ele împodobite cu drapele sovietice și americane.

„Desigur, nu au mulțimile entuziaste de moscoviți adunate în general cu ocazia primirii reprezentanților statelor prietene. În plus, nici măcar trecătorilor ocazionali nu li se permitea să se apropie de marginea trotuarelor. Toate acestea fuseseră convenite dinainte”, a scris Suhodrev în memoriile sale.

Nixon a fost cazat la Kremlin, într-un apartament situat în aripa Armureriei, unde a fost înălțat steagul Statelor Unite pentru prima dată în istorie.

Nixon a remarcat pustietatea de pe străzi cu ocazia unei vizite la Leningrad (actualul Sankt Petersburg): peste tot pe unde trecea coloana sa, nu exista nici un trecător, iar toate străzile secundare fuseseră blocate cu camioane.

Când s-a întors la Moscova și a mers la biserica baptistă (lucru de asemenea convenit din timp), a descoperit că toți credincioșii acesteia erau bărbați tineri și solizi.

Cum s-a aflat ulterior, enoriașii obișnuiți au avut interdicție să se apropie de biserică în ziua aceea, astfel că înăuntru nu se aflau decât ofițeri KGB. Iar această măsură de precauție a fost una dintre cele mai mărunte.

Astfel, pentru o mai bună panoramă de la apartamentele lui Nixon, de la Kremlin, a fost demolat un întreg cartier rezidențial istoric, pentru a nu acoperi vederea spre un conac pitoresc din secolul al XVIII-lea.

Richard Nixon a petrecut nouă zile în Rusia. Viața la Kremlin nu era simplă: liderul american era nevoit, de teama ascultărilor telefonice, să discute cu asistenții săi în interiorul limuzine prezidențiale, aduse special din Statele Unite.

Însă, vizita în sine a fost rodnică.

Pe 29 mai, ultima zi a vizitei, Brejnev și Nixon au semnat opt documente importante: Tratatul rachetelor anti-rachetă (ABM) și Tratatul de Limitare a Armelor Strategice (SALT-1), un acord privind neamestecul în treburile interne și acorduri bilaterale privind cooperarea în domeniile științific, spațial, medical și de protejare a mediului.

Unul dintre rezultatele vizitei a fost un acord între guvernul sovietic și compania Pepsico pentru construirea unei fabrici de Pepsi-Cola în apropiere de Soci, la schimb cu dreptul exclusiv de a vinde vodca Stolicinaia în Statele Unite.

Tinerii sovietici sperau că se va construi și o fabrică de gumă de mestecat, așa cum se zvonise, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

„Destinderea” a luat sfârșit în 1979, odată cu pătrunderea trupelor sovietice în Afganistan.