Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Sigiliile orașelor românești
Articole online

Sigiliile orașelor românești

boieri

Fiecare oraș avea un sigiliu si numai unul care era înlocuit din cauza uzării. Sigiliile sau pecețile erau de formă rotunda, de 3-4 centimetri, timbrate sau imprimate.

Sigiliile orașelor românești

Cel mai vechi sigiliu aparține orașului Câmpulung, orașul cu cea mai extinsă autonomie de la sud de Carpați. Sigiliul e anterior anului 1500 când e pomenită ,,pecetea orășenilor”. În schimb, sigiliu cel mai vechi imprimat pe un document datează din 1632.
Sigiliul reprezenta în vechime un mod de a garanta veridicitatea sau autenticitatea unui document emis de o autoritate, un mijloc de a păstra secretul corespondenţei, indicând şi participarea celui căruia îi aparţine, ca emitent sau martor, la conținutul documentului.

Din vremea lui Neagoe Basarab datează primul sigiliu cunoscut al orașului Târgoviște, însă atât sigiliul, cât și documentul s- au deteriorat. Domnul cu origini craiovești a mutat sediul mitropolie de la Arges la Târgoviște, contribuind la creșterea importanței orașului. Din 1597 e păstrat mai bine un sigiliu prin care se confirmă o întărire a unei ocine din vremea lui Pătrașcu cel Bun.

Sigiliu Râmnicului datează, precum și al celorlalte orașe, dintr-o perioadă mai veche, însă cele păstrate încep de la sfârșitul secolului XV și începutul secolului XVÎ (1506) în scrisorile trimise către orașele săsești, Sibiu și Brașov.

Informații multe existe despre sigiliul Bucureștilor. Bucureștiul a ajuns sa aibă și 3 sigilii deodată. Sigiliu bucureștean e mai nou decât al celorlalte orașe, deoarece Bucureștiul devine important începând cu secolul XVI. Pe sigiliu din 1628 sunt reprezentate scene religioase: Maica Domnului cu pruncul sau Bunavestire. În secolul XVI legendele sigiliilor Bucureștilor sunt scrise în română și se impune scena Bunavestirii. Legenda reprezinta un text, fie scris la marginea câmpului sigilar, într-o zonă cunoscută drept exergă, fie direct în câmpul sigilar. Există o anumită categorie de sigilii fără legendă, numite anepigrafice.

Când se află în exergă, legenda se găsește între două sau trei cercuri concentrice, dintre care unul spre margine şi unul-două spre interior. Caracteristica acestor decorații, acestor cercuri este că redate sub forma unor mici puncte, adică sunt perlate, sau imită şnurul. Legenda, de regulă, începe cu invocaţia simbolică (crucea), urmată de cuvântul sigillu sau peceati, fie redat în întregime fie sub formă de siglă, formula teocratică, Io, numele domnului (format din nume, titlu şi filiaţie), numele ţării şi eventual anul realizării sigiliului.

Sigiliul orașului Floci avea un pește drept emblemă, precum cele ale orașelor moldovene Vaslui sau Bârlad. Primul sigiliu cunoscut datează din prima jumătate a secolului XVII. Celelalte centre urbane, ca Brăila sau Buzău, aveau și ele sigilii, însă ori au căzut, ori sau pierdut.

Registration

Aici iti poti reseta parola