Sfântul Antim Ivireanul s-a născut în anul 1650. Este adus în Țară Românească în jurul anului 1690 de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Ajunge conducătorul tipografiei de la București în 1691.
În anul 1696 este numit egumen al Mănăstirii Snagov. Aici va întemeia o nouă tipografie. În anul 1705, este ales episcop al Râmnicului, iar în 1708 devine mitropolit al Țării Românești.
A tipărit 30 de cărți în limba greacă, 22 în română, una în slavonă, 6 slavo-române, 2 greco – arabe, una greco-română și una greco-slavo-română, în total 63 de cărți.
Ele au fost tipărite la București, Snagov, Râmnic și Târgoviște.
Didahiile (28 de predici rostite în cursul ahipastoririi sale la diferite sărbători) l-au făcut să fie considerat cărturarul care a vorbit cea mai frumoasă limba română dintre cărturarii epocii sale.
Acuzat că ar fi avut legături cu austriecii și că ar fi uneltit împotriva lui Nicolae Mavrocordat și a turcilor, a fost arestat.
Patriarhul ecumenic l-a caterisit și a fost condamnat la exil în Muntele Sinai.
Turcii care îl duceau spre locul exilului l-au ucis pe drum, iar trupul sau a fost aruncat în râul Tungia, un afluent al Mariței, lângă Adrianopol.
Sursa: crestinortodox.ro
