În timpul persecuțiilor pornite de împăratul Maximian aceștia, împreună cu mai mulți creștini, au părăsit cetatea, ascunzându-se în munți.
Când Evlampie a trebuit să meargă în cetate după hrană, a văzut afișat pe un perete un edict imperial care proclamă prigonirea creștinilor.
Pentru faptul că a rupt acest edict a fost arestat și dus înaintea judecătorului.
Deoarece nu a vrut să se lepede de Hristos înaintea acestuia, Evlampie a fost supus la multe chinuri.
Auzind de chinurile fratelui ei, Evlampia s-a înfățișat înaintea judecătorului, mărturisind credință în Hristos.
Evlampia a fost la rândul sau torturată.
În cele din urmă, Evlampie a fost decapitat, iar sora să a murit mai înainte că să i se taie capul.
Împreună cu ei au mai fost omorâți încă două sute de creștini.
Sursa: crestinortodox.ro
- O lecție de diplomație uitată: audiența lui Vasile Alecsandri la Lordul Malmesbury, șeful diplomației britanice
- Sinodul Ecumenic de la Niceea Medalion aniversar la împlinirea a 1700 de ani (325-2025)
- Închipuit urmaș al lui Genghis-Han, admirat de Hitler „Baronul sângeros”, dușmanul feroce al statului bolșevic întemeiat de Lenin
